"Avem bani în cont şi plătim, de unde îngrijorarea băncilor? Vrem ca băncile să ne fie parteneri într-o colaborare onestă, bazată pe încredere. Hidroelectrica are bani pentru toate obligaţiile de finanţare la termen", a afirmat Borza.
El a menţionat că Hidroelectrica a plătit luni o rată de 2,6 milioane de euro unei bănci, iar în perioada imediat următoare va achita către o altă instituţie de credit suma de 12 milioane de euro.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie al companiei.
Consiliul de Administraţie a motivat intrarea în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi a secetei din 2011.
Mai mulţi bancheri au criticat în termeni duri decizia Guvernului de a introduce în insolvenţă una dintre cele mai mari companii de stat, menţionând printre altele că în urma acestei hotărâri băncile care au creditat Hidrolectrica vor fi nevoite să constituie provizioane, iar investitorii străini vor privi cu neîncredere România.
Directorul general ING România, Mişu Negriţoiu, a afirmat săptămâna trecută că intrarea în insolvenţă a companiei este "absolut contraproductivă" şi reprezintă "o mică jonglerie dâmboviţeană".
Preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că decizia este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentând că nu se răspune "la un şmen cu un şmen".
La rândul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS România a arătat că inrarea în insolvenţă a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă.
Directorul general adjunct BRD - Groupe Societe Generale, Claudiu Cercel, a spus că măsura adoptată în cazul Hidroelectrica "se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului" şi ar putea încuraja şi alte companii să procedeze la fel.
De asemenea, preşedintele Raiffeisen, Steven van Groningen, a afirmat că îi e foarte greu să le explice investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica şi de ce a intrat în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă.
Agenţia de rating Moody's a retrogradat la mijlocul săptămânii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la "B2", cu perspectivă negativă.
Agenţia arată, într-o analiză publicată luni, că intrarea Hidroelectrica în insolvenţă influenţează negativ situaţia financiară a Guvernului şi implicit profilul de credit al României, deoarece creşte probabilitatea plăţii datoriilor companiei de la bugetul de stat şi întârzie privatizarea.
Reorganizarea Hidroelectrica se va face fără vânzare de active, cu asigurarea stabilităţii locurilor de muncă şi menţinerea în integralitate a drepturilor salariaţilor, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica şi administratorul judiciar.
Datoriile pe termen scurt ale Hidroelectrica se ridică 1,1 miliarde lei. De asemenea, compania are datorii comerciale de alte 1,1 miliarde lei.
Hidroelectrica are credite contractate pe termen scurt de la ING (38 milioane lei), Alpha Bank România (80 milioane lei), BRD (300 milioane lei), Citibank Europe (46 milioane dolari), RBS Bank (32 milioane euro), Libra Bank (13,5 milioane lei) şi Banca Transilvania (120 milioane lei).
Datoriile pe termen lung sunt în valoare totală de 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.
Compania are contracte de finanţare pe termen lung cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (110 milioane dolari), UBS AG (circa 30 milioane franci elveţieni), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (66 milioane euro), Citi International (75 milioane euro), ING Bank Amsterdam (60 milioane euro), BCR (50 milioane euro) şi Unicredit Bank Austria (117,3 milioane euro).
Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
