Vântul este la acest moment cel mai mare producător de energie din România cu o pondere de peste 30%, arată datele transmise în mod real de Transelectrica, oprtatorul sistemlui naţional de transport a energiei. Creşterea consumului însă depăşeşte capacitatea de producţie a sistemului energetic naţional, chiar şi într-o zi cu vânt bună, astfel că România importă energie, chiar dacă este vorba de cantităţi mici la acest moment. După eoliene, cea mai importantă sursă de producţie din sistem este gazul, care acum acoperă peste 22% din producţia de energie. Centrala de la Cernavodă asigură 19% din producţia de energie, urmată de Hidroelectrica şi apoi centralele pe cărbuni.
În ciuda tuturor bunelor intenţii, România rămâne importatoare de energie, având în faţă o iarnă potenţial complicată în cazul unor temperaturi scăzute. Situaţia în care a ajuns România, aceea de a nu-şi mai putea acoperi de una singură consumul de energie, este rezultatul lipsei de investiţii în unităţi de producţie.
Pe termen lung însă, planurile sunt foarte optimiste. Astfel, capacitatea unităţilor de producere a energiei regenerabile ar trebui să ajungă la nivelul anului 2030 la 22,7 GW de la 11,7 GW în prezent, capacitate care include tehnologiile solar, eolian, biomasă, dar mai ales hidro, unde România deja are o capacitate de 6,6 GW. „De asemenea, până în 2030, obiectivul României este să construiască centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW.
În acelaşi timp, România intenţionează să construiască şi 2 noi unităţi la CNE Cernavodă (Unitatea 3 şi Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcţiune în 2031 şi, respectiv, în 2032, şi să finalizeze retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă până în 2029.
În plus, tot până în 2030, este vizată construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW, şi de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW“, se mai arată în actuala variantă a PNIESC-ului.