♦ Stocarea de energie a devenit o dezvoltare strategică pentru integrarea energiei regenerabile, iar oamenii din sector spun că centrele de date vor adăuga o cerere fără precedent pentru aceste echipamente ♦ Cum arată strategia României pentru dezvoltarea sectorului pornind de la aceste fenomene? La fel ca în 2024, cu ţinte de dezvoltare mai mici decât cele de care piaţa are nevoie.
România a ajuns la începutul lunii iulie la o capacitate în proiecte de stocare a energiei de 878 MW, care pot înmagazina circa 1.700 MWh, aproape dublu faţă de începutul anului şi de 3,6 ori mai mult faţă de iulie 2025, arată datele publicate de Transelectrica. Saltul este major, dar necesarul este mult mai mare pentru a echilibra nevoile sistemului şi este estimat la cel puţin 5.000 MWh. Care este ţinta Ministerului Energiei, aşa cum a fost ea definită în 2024?
„Conform Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), obiectivul este atingerea unei capacităţi totale instalate de stocare a energiei electrice în baterii de 1.200 MW, respectiv 2.400 MWh, până în anul 2030. Instalarea capacităţilor de stocare prin baterii şi construirea, până în anul 2030, de centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu o capacitate totală de aproximativ 800 MW, vor spori semnificativ flexibilitatea sistemului energetic“, arată un răspuns transmis de Ministerul Energiei la solicitarea ZF. De subliniat este faptul că în timp ce Ministerul Energiei spune că ţinta României pentru anul 2030 este de 1.200 MW, piaţa deja a montat 878 MW doar până la jumătatea acestui an.
