Una dintre marile temeri legate de conflictul din Orientul Mijlociu este declanşarea unor întreruperi în alimentarea cu carburanţi a pieţelor care depind de importuri. De exemplu, 20% din motorina consumată pe plan intern este importată. Dar săptămâna aceasta, unele staţii ale OMV Petrom, cel mai mare jucător din retailul de carburanţi, au rămas fără volume disponibile din alt motiv, dar care arată din nou sentimentul de panică ce este deja instalat pe piaţă. Ironia este superbă. Nu un blocaj a lăsat benzinăriile fără motorină, ci ieftinirea produsului.
“Implementarea unei noi metodologii de calcul a preţului la pompa ca urmare a intervenţiilor administrative a condus la reduceri semnificative ale preţurilor din staţiile noastre”, explică reprezentanţii OMV Petrom. Luna trecută, a fost declarată situaţie de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026 şi a fost instituit un pachet de măsuri. Perioada de aplicare a acestor soluţii poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult trei luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză. Una dintre măsuri prevede limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie şi/sau comercializează benzină, motorină la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de fiecare operator economic. Excepţie fac exporturile şi livrările intracomunitare.
Aceste măsuri au dus la o scădere abruptă a preţului carburanţilor, până la nivelul de dinainte declanşării războiului din Iran.
“Preţurile curente la pompă reflectă atât limitarea adaosului în activitatea de distribuţie, cât şi în activitatea de rafinare, precum şi avantajele generate de modelul de business integrat. Această evoluţie a generat o creştere accelerată a cererii. În acest context, în unele staţii pot apărea temporar situaţii de indisponibilitate a produsului. Acestea sunt efecte punctuale şi de scurtă durată, staţiile fiind realimentate rapid”, explică OMV Petrom.
Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, dă mai multe explicaţii.
“În ultimele zile, Bucureştiul a oferit din nou acelaşi spectacol previzibil: cozi la benzinării, tensiune, zvonuri şi pompe blocate sub eticheta „stoc epuizat”. Nu pentru că România ar fi rămas fără carburant, ci pentru că preţurile au scăzut. Iar reacţia colectivă a fost una tipică pentru o piaţă dominată de impuls, nu de raţiune, transformarea unei oportunităţi într-o pseudo-criză”, spune Chisăliţă. Potrivit acestuia, orice semnal legat de carburanţi – fie creştere, fie scădere de preţ – generează reacţii disproporţionate.
“Benzinăriile nu sunt proiectate pentru vârfuri bruşte de cerere, ci pentru fluxuri relativ stabile. Aprovizionarea funcţionează pe cicluri previzibile. Când cererea explodează peste noapte, sistemul nu are cum să răspundă instant. Sincopele sunt inevitabile şi, mai grav, auto-amplificatoare, lipsa punctuală alimentează percepţia de criză, care generează şi mai multă cerere.”
Chisăliţă subliniază că nu a existat o criză de aprovizionare, ci o convergenţă de factori: rigiditate instituţională, prudenţă comercială, constrângeri logistice şi, decisiv, reacţie colectivă iraţională.
“Într-o piaţă sensibilă precum cea a carburanţilor, echilibrul este fragil. Lecţia este incomodă, dar clară, piaţa nu funcţionează doar pe baza preţurilor, ci şi pe baza încrederii. Ironia finală este greu de ignorat: nu scumpirea a generat blocajul temporar, ci ieftinirea. Iar asta spune mai mult despre comportamentul nostru colectiv decât despre funcţionarea pieţei”, concluzionează Chisăliţă.
