Odată cu izbucnirea conflictului din Iran, Uniunea Europeană retrăieşte revelaţiile pe care le-a avut în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, şi anume că energia care nu depinde de combustibili externi, gaz sau petrol este cea mai bună şi sigură.
După ani în care a ignorat energia nucleară şi a refuzat să o finanţeze, Germania chiar închizând reactoarele nucleare pentru că se baza pe gazul rusesc, acum UE vrea cu disperare acest tip de energie şi are ca obiectiv susţinerea dezvoltării de SMR-uri până în 2030.
România este foarte bine poziţionată în cursa nucleară, cu proiectul de extindere a centralei de la Cernavodă şi cu proiectul de SMR-uri de la Doiceşti, acolo unde este o decizie finală de investiţii.
Cea mai importantă întrebare care se ridică este dacă de data aceasta CE va pune bani în energia nucleară, aşa cum a făcut-o cu solarele construite cu echipamente din China, sau doar mai tipăreşte nişte strategii.
“Costul energiei electrice produse din surse regenerabile a scăzut spectaculos în 20 de ani, dar cu un efort considerabil: mii de proiecte şi subvenţii generoase. Aplicând aceeaşi logică la nuclear — construcţie la scară, subvenţii inteligente, industrializare locală — putem reduce costurile cu un factor similar. Dar cu beneficii imposibil de replicat: producţie continuă 24/7, amprentă minimă, independenţă de lanţuri externe, locuri de muncă înalt calificate şi securitate energetică. Curba de învăţare nu funcţionează prin declaraţii. Funcţionează prin construcţie”, a spus Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica, într-o postare pe LinkedIn.
