În scenariul cel mai pesimist, în care energia se scumpeşte cu 150%, ponderea acesteia în totalul cheltuielilor unei familii din România cu venituri mici poate ajunge la 30%, arată raportul asupra stabilităţii financiare publicat de Banca Naţională a României (BNR). Cu alte cuvinte, o familie cu doi adulţi care au salariul minim pe economie, deci venituri de circa 3.100 de lei, ar putea ajunge să plătească numai cu gazul şi curentul aproape 1.000 de lei lunar.
„În cazul celui mai pesimist scenariu (creştere de 150% a preţurilor energiei), gospodăriile aflate în categoria cea mai vulnerabilă după venituri ar putea înregistra dificultăţi la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică şi gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, faţă de aproximativ 13@ în scenariul de bază”, scrie BNR în raport.
În acest moment, ponderea cheltuielilor cu gazele naturale şi energia electrică pentru o familie cu venituri reduse (conform clasificării BNR), este între 8,5 şi 12,6%.
De asemenea, mai arată sursa citată, 43.000 de companii sunt în risc din cauza scumpirii preţurilor energiei, acestea având o pondere a costurilor cu electricitatea şi gazele naturale de peste 5% din totalul costurilor.
Aşa cum arată şi BNR, cele mai vulnerabile companii la creşterea preţurilor energiei sunt cele care consumă cel mai mult. Paradoxal însă, guvernul a eliminat companiile mari consumatoare de energie din schema de compensare a costurilor cu energia.
În acest moment este în vigoare, până la 1 aprilie 2023, legea privind plafonarea şi compensarea facturilor la energie pentru populaţie şi pentru majoritatea companiilor. În cele trei scenarii ale BNR, facturile la energie din România pot creşte cu 50%, 75% sa, în cel mai sumbru scenariu, cu 150%.
