♦ În Bucureşti, lipsa căldurii şi avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene şi a unei emisiuni de bonduri care ar fi putut susţine modernizarea sistemului.
Bucureştiul se află într-un paradox economic. capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale PIB per capita din Europa Centrală şi de Est şi depăşeşte, potrivit statisticilor europene, oraşe consacrate precum Viena şi Berlin.
Cu toate acestea, iarnă de iarnă zeci de mii de apartamente rămân fără apă caldă şi căldură, iar avariile din reţeaua de termoficare au devenit aproape un fapt banal al vieţii urbane trăite de bucureşteni. În jur de 3.500 de blocuri din Capitală, adică aproape 40% din cele racordate la sistemul de termoficare, au probleme cu furnizarea de apă caldă şi căldură în prezent. La finalul anului 2025 erau 11 şantiere deschise pentru lucrări de reparaţii, modernizare şi remediere a avariilor pe reţeaua termică primară făcute de Termoenergetica Bucureşti.
