UPDATE. La ora 11.25, ora României, preţul petrolului WTI a ajuns la 26 dolari per beril, continuând să fluctueze chiar şi după închiderea burselor americane, în contextul în care prăbuşirile rapide cauzate de lipsa capacităţii de stocare şi presiunea contractului futures care expiră marţi, au generat un sentiment de panică în piaţă.
UPDATE: La ora 21.56, ora României, preţul petrolului WTI a scăzut la un minus de 35 dolari per baril, după ce a alunecat pentru prima dată în istorie în teritoriu negativ.
UPDATE: Contractele futures de tranzacţionare pe petrol WTI s-au prăbuşit şi au intrat în teritoriul negativ pentru prima oară în istorie în contextul în care criza a determinat scăderea abruptă a cererii, scrie presa internaţională.
Preţul petrolului WTI, referinţă pentru piaţa americană, se tranzacţionează la ora 21:30, ora României, la minus 7 dolari pe baril, fiind pentru prima oară în istorie în teritoriul negativ, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
Într-o zi de tranzacţionare fără precedent, preţul pentru contractele futures s-a prăbuşit la minimele din 1946 încoace iar ulterior a intrat în teritoriul negativ.
Petrolul la 1 dolar
Preţul petrolului american WTI a scăzut la 1 dolar per baril după o prăbuşire istorică, întrucât scăderea extrem de abruptă a cererii a lăsat lumea petrolului cu stocuri enorme şi cu prea puţine capacităţi de stocare – ceea ce ce înseamnă că producătorii ar plăti curând cumpărătorii pentru a scăpa de el, potrivit FT.
Cotaţia pentru petrol WTI a înregistrat o scădere de 99% luni, în contextul în care traderii încearcă să scape de stocuri cât mai repede.
CME Group, operatorul bursei pe care se tranzacţionează WTI, a luat măsura extraordinară de a anunţa că preţurile ar putea ajunge negative pentru contractul actual, care expiră mâine. Asta înseamnă că producătorii ar putea ajunge să plătească cumpărătorii pentru a le lua petrolul, astfel încât să amâne oprirea capacităţilor de producţie.
Prăbuşirea preţului arată adâncimea crizei care a lovit sectorul petrolier. Măsurile de carantină impuse în majoritatea economiilor din lume au dus la o scădere abruptă a cererii, de crica o treime, ceea ce a aruncat industria într-una dintre cele mai grave crize din istorie.
Colapsul preţului va reprezenta o lovitură puternică pentru preşedintele american Donald Trump, care a încercat în mai multe moduri să protejeze industria petrolului, inclusiv prin susţinerea unor decizii luate de Opec şi Rusia, de a reduce producţia pentru a menţine preţurile.
Citiţi AICI Ziarul Financiar ediţia de JOI
