Energie

Carlo Pignoloni, country manager Enel România: Pandemia ne-a demonstrat că, pentru a ne adapta acestei noi normalităţi, avem nevoie de sprijin şi de învăţare continuă

Perspective postpandemie pentru industriile de retail, energie şi servicii financiare, un proiect editorial al ZF susţinut de PwC

Carlo Pignoloni, country manager Enel România: Pandemia...
28.10.2021, 09:57 176

Avem în faţă, de departe, cea mai bună perioadă pentru a ne transforma prin digitalizare, folosind tehnologii ale viitorului, şi prin încurajarea oamenilor să inoveze. Şi cred că asta se poate transforma în cea mai valoroasă lecţie a pandemiei.

Probabil vă amintiţi perioada când în Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie la începutul crizei sanitare, copii şi părinţi au început, la scurt timp după anunţarea carantinei, să afişeze la ferestre sau la balcoane bannere înfăţişând un curcubeu şi mesajul optimist: „Andrà tutto bene” / „Totul va fi bine”. Mesajul s-a răspândit rapid în toată lumea, unind oamenii şi exprimând o gândire colectivă pozitivă în faţa unei situaţii dificile. Este principala lecţie învăţată în această perioadă: puterea noastră stă în faptul că suntem parte dintr-o comunitate şi că „There’s no rainbow without rain”/ „Curcubeul nu apare fără ploaie”.

Pandemia a creat o avalanşă de provocări. În primul rând, e vorba de abilitatea de a ne păstra echilibrul sub presiune şi de a face tot ce ne stă în putinţă pentru sănătatea angajaţilor şi pentru a acoperi nevoile clienţilor noştri. Comunicarea a fost cheia. Într-un context în care informaţiile se schimbă de la un minut la altul, într-un mediu de lucru la distanţă care nu fusese niciodată aplicat în masă, dialogul transparent şi continuu a fost esenţial. Şi toate acestea au fost posibile datorită tehnologiei.

Digitalizarea a fost un câştig imens. Companiile Enel în România urmau deja o cale ambiţioasă de digitalizare şi transformare digitală. Aveam la dispoziţie un sistem de lucru în regim de „smart working”, care le permitea tuturor colegilor să beneficieze de progresul tehnologic şi să economisească timp lucrând de acasă. Pandemia a accelerat procesele de digitalizare, multe fluxuri de lucru au fost optimizate, ceea ce a dus la o experienţă mai bună pentru întreaga organizaţie şi pentru clienţii noştri.

Decarbonarea prin electrificare (este principalul trend pe piaţa noastră - n.red.)! Decizia UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, alături de pachetul de politici ‘Fit for 55’, confirmă faptul că decarbonarea se află în centrul construirii Europei viitorului. Pentru Enel, acest set de propuneri pregăteşte, de asemenea, calea pentru accelerarea necesară către electrificarea utilizatorilor finali de energie, cea mai competitivă şi mai curată alternativă la combustibilii fosili. Creşterea capacitătilor de producţie de energie din surse regenerabile este esenţială. La asta se adaugă capacităţile de stocare, baterii precum şi demand response.

Cine nu a visat la o lume în care energia consumată e predominant din surse regenerabile, în care unicul mijloc de transport pentru oameni şi mărfuri este cel electric, în care traficul nu mai generează zgomot, iar aerul este curat chiar şi în timpul orelor de vârf pe străzile principale?

Tranziţia energetică trebuie să se bazeze pe electricitatea din surse regenerabile distribuită eficient. Sistemul energetic european, inclusiv cel românesc, se va baza din ce în ce mai mult pe capacităţi de producţie din surse eoliene, solare, care produc aproape de locurile de consum. Practic nu vor mai domina centralele foarte mari, aflate la sute de kilometri de locul de consum. Consumatorii se vor bucura de un grad de interconectivitate la nivel mult mai mic, mai descentralizat. Aşadar, un alt cuvânt cheie specific tranziţiei energetice care va domina în sistemul energetic românesc va fi Descentralizarea.

Imaginaţi-vă o societate românească complet electrificată, cu un consum eficient de energie în fiecare locuinţă datorat inclusiv unui contor inteligent (care să permită un control mai bun al datelor), cu un consumator care participă direct la piaţa de energie prin calitatea sa de prosumator şi care îşi încarcă fără probleme vehiculul electric oriunde s-ar afla.  Aşadar, următorul cuvânt cheie este Digitalizare. Într-acolo vrem să ne îndreptăm, la nivelul companiilor Enel din România. Şi nu trebuie să uităm tendinţa globală majoră numită Urbanizare.

Pentru Enel, noua normalitate în ceea ce priveşte modul de lucru se poate rezuma în câteva cuvinte cheie: flexibilitate, empowerment, echilibru între muncă şi viaţa privată.

Dacă în condiţiile stării de urgenţă încurajăm angajaţii să lucreze de acasă, iar pentru cei din teren asigurăm toate condiţiile de siguranţă, în viitor ne uităm la un sistem hibrid, unul care va implica perioade de prezenţă la birou alternativ cu perioade de lucru de la distanţă.

Perioada prin care am trecut ne-a demonstrat că, pentru a ne adapta acestei noi normalităţi, avem nevoie de sprijin şi de învăţare continuă, de aceea încercăm să oferim tuturor colegilor noştri instrumente de dezvoltare. Managerii au la dispoziţie programe de soft leadership care să le ofere oportunitatea de a învăţa noi stiluri de leadership, care implică empatie şi abilitatea de a oferi oamenilor încredere şi sprijin. Pentru toţi colegii din companie oferim cursuri de soft skills, wellbeing şi consiliere psihologică. Ne concentrăm, de asemenea, pe a creşte competenţele digitale ale angajaţilor noştri pentru a fi din ce în ce mai pregătiţi pentru acest nou mod de lucru şi pentru a simplifica procesele interne.

Valorificăm la maximum talentul fiecărui angajat şi pregătim terenul pentru cea mai mare provocare a următoarelor decenii: tranziţia energetică către o lume mai electrificată, alimentată cu energie regenerabilă. Acesta este „noul normal” pentru noi, iar investiţiile programate merg în această direcţie.

În viziunea sa pentru următorii 10 ani prezentată în noiembrie 2020, grupul Enel şi-a anunţat angajamentul de a investi 160 de miliarde de euro, investiţii directe, pentru a stimula decarbonarea, electrificarea consumului şi activităţile de business de tip platformă pentru a crea valoare sustenabilă împărţită între toţi stakeholderii şi profitabilitate pe termen mediu şi lung. Cât priveşte România, am spus-o încă de la începutul anului: vom investi masiv în regenerabile, în soluţii de eficienţă energetică şi în digitalizarea reţelelor de energie electrică.

Comisia Europeană a publicat zilele trecute un set de măsuri în privinţa preţurilor la energie numit The Energy Prices Toolbox, pornind de la cauzele identificate pentru aceste scumpiri. Experţii europeni spun că la baza lor stă cererea globală crescută de energie şi, în special, de gaze, pe măsură ce redresarea economică după vârful atins de pandemia de COVID-19 accelerează. Preţul de referinţă al permisului pentru carbon la nivel european a crescut puternic în 2021, dar într-un ritm mai lent decât cel al gazelor. Efectul creşterii preţului gazului asupra preţului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât impactul creşterii preţului carbonului. Mai mult, Europa a avut un an greu anul trecut din punct de vedere meteorologic, ceea ce a solicitat depozitele de gaz subteran mai mult decat este uzual. Situaţia face ca anul acesta depozitele de gaze naturale să nu fie umplute complet. Toate acestea s-au reflectat şi pe piaţa locală. Explozia preţurilor la energia electrică este rezultatul lipsei de lichiditate pe piaţa angro a energiei şi a variaţiilor mari de preţ.

Soluţia stă în mod cert în capacităti noi de producere a energiei din surse regenerabile, în baterii, în echipamente de stocare care să permit o siguranţă în alimentarea cu energie, şi capacitatea de a face faţă variabilităţii consumului şi furnizării de energie electrică.  Regenerabilele aduc mai multă stabilitate în preţul energiei: boom-ul pe partea de regenerabile nu e atras numai de necesitatea impusă de schimbările climatice, ci şi pentru că e mai raţional din punctul de vedere al preţurilor, al stabilităţii acestora.

Cred, de asemenea, că este important să împingem lucrurile astfel încât, pe partea de prosumatori, aceştia să devină actori principali ai pieţei, iar pe partea de business, afacerile să-şi poată atenua impactul preţurilor la energie prin soluţii verzi, precum panouri fotovoltaice, care să le genereze electricitatea de care au nevoie.