♦ România îşi asigură gazul necesar din producţia internă în cea mai mare parte, pentru alimentarea cu petrol, Kazahstanul este cea mai importantă sursă, dar pentru motorină, unde 40% din cererea internă sunt asigurate din importuri, există o vulnerabilitate ♦ Mai bine de 20% din importurile de motorină au venit anul trecut din Arabia Saudită, ale cărei livrări sunt influenţate masiv de războiul din Iran şi închiderea strâmtorii Ormuz ♦ Preţul carburanţilor a rezistat şi ieri sub nivelul de 9 lei pe litru, dar nimeni nu poate garanta acest nivel când deja sunt analişti care văd preţul petrolului escaladând la peste 150 de dolari pe baril.
Alimentarea cerereii interne de motorină are potenţialul de a deveni o problemă în contextul războiului din Iran. În total, România are un consum de carburanţi de circa 8 milioane de tone din care 5,5-6 milioane de tone reprezintă consumul de motorină. Dacă în cazul benzinei cererea este acoperită integral din producţia internă datorită structurii capacităţilor de rafinare, la motorină România este puternic dependentă de importuri. Datele furnizate de INS arată că anul trecut România a importat peste 2 milioane de tone de motorină, lucru care echivalează cu aproape 40% din consumul naţional.
„România are stocuri pentru 90 de zile. În acelaşi timp, avem rezerve comerciale constituite de societăţile comerciale şi, nu în ultimul rând, avem încă o treime din ţiţei pe care îl prelucrăm aici, în România, ceea ce ne plasează într-o situaţie absolut favorabilă în Uniunea Europeană şi chiar în lume. Coroborând cu aceste stocuri, suntem liniştiţi din perspectiva cantităţii. Şi dacă statul vine cu măsuri corespunzătoare din punctul de vedere al constituirii preţului, cred că România nu trebuie să aibă nicio problemă din perspectiva preţului la pompă, pentru că 55% din ceea ce înseamnă preţul la pompă la benzină înseamnă acciză şi taxă pe valoarea adăugată, 50% înseamnă la motorină. Deci avem cumva o suficienţă unde putem oricând să lucrăm“, a spus Dumitru Chisăliţă, director la Asociaţia Energia Inteligentă, la ZF Live.
Potrivit datelor preliminare pentru 2025, 32,5% din importurile de motorină au venit din Turcia. Pe locul doi sunt importurile de motorină din Arabia Saudită, cu un procent de 21,5%. Locul trei este ocupat de importurile de motorină din India, cu o pondere de 18,6%. Importurile de motorină din Arabia Saudită devin o vulnerabilitate în contextul în care livrările prin strâmtoarea Ormuz sunt oprite pe fondul atacului americano-israelian asupra Iranului. În consumul total de motorină, ponderea lor este practic de 8%.
Această structură a importurilor de motorină, dominată de Turcia, Arabia Saudită şi India este o consecinţă directă a embargoului european pus pe importurile de petrol şi produse petroliere din Rusia. Atât Turcia, cât şi India au fost indicate ca importatoare masive de petrolul rusesc alături de China.
Într-o intervenţie de pe 2 martie la Antena 3 CNN, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a precizat că România aduce produse petroliere şi din alte destinaţii care nu sunt afectate de blocajul strâmtorii Ormuz. Dar indiferent de destinaţie, preţul este impactat de conflictul din Iran.
“Din totalul importurilor din ţara noastră, care sunt undeva la 40% din cantitatea de motorină folosită, aducem din Arabia Saudită aproximativ 20% ceea ce înseamnă undeva la 7-8% din totalul consumului din România. Doar această cantitate tranzitează Strâmtoarea Ormuz“, a spus Ivan, prezent la Antena 3 CNN. El a mai precizat că nu există absolut niciun motiv ca preţul combustibililor să ajungă în acest moment la 10 lei/litru. Ministrul i-a avertizat pe operatorii din piaţă să nu profite de emoţia generată de acest conflict ca să majoreze preţurile nejustificat.
Petrol scump înseamnă carburanţi scumpi, iar scumpirea transportului se propagă cu uşurinţă în alte niveluri ale economiilor, producând inflaţie. Inflaţie crescută înseamnă măcinarea nivelului de trai, iar România deja are cea mai ridicată inflaţie din UE. Sunt unii analişti care iau în calcul saltul cotaţiilor petrolului la 150 de dolari pe baril, un nivel nemaivăzut în istorie. Maximul istoric a fost înregistrat în iulie 2008 şi a fost de 147 de dolari pe baril. Piaţa a reacţionat atunci la cererea intensă din partea Chinei şi Indiei, economii emergente uriaşe, şi la temerile că producţia se apropie de apogeu. Un alt vârf, un pic mai mic, a fost atins în 2022 când Rusia, şi ea mare producător de petrol, a pornit război contra Ucrainei.
