Există două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de combustibilii fosili din Rusia, care sunt utilizaţi ca armă economică şi politică şi pentru care contribuabilii europeni plătesc aproape 100 de miliarde EUR pe an, şi necesitatea gestionării crizei climatice.
85 % din europeni consideră că UE ar trebui să îşi reducă dependenţa de gazul şi petrolul rusesc cât mai curând posibil pentru a sprijini Ucraina. Măsurile incluse în planul REPowerEU pot permite realizarea acestui obiectiv, prin realizarea de economii de energie, prin diversificarea aprovizionării cu energie şi prin dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile care ar urma să înlocuiască combustibilii fosili în locuinţe, în industrie şi pentru generarea de energie electrică.
Economiile de energie reprezintă modalitatea cea mai rapidă şi mai ieftină de a gestiona criza energetică actuală şi de a reduce facturile la energie. Comisia propune consolidarea măsurilor de eficienţă energetică pe termen lung, inclusiv prin mărirea de la 9 % la 13 % a obiectivului obligatoriu în materie de eficienţă energetică stabilit în pachetul legislativ „Pregătiţi pentru 55” referitor la obiectivele Pactului verde european. Comisia a publicat şi o „Comunicare a UE privind economiile de energie”, care prezintă în detaliu schimbările comportamentale pe termen scurt care ar putea reduce cu 5 % cererea de gaze şi petrol şi încurajează statele membre să lanseze campanii de comunicare pe acest subiect destinate gospodăriilor şi întreprinderilor. Statele membre sunt, de asemenea, încurajate să recurgă la măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor şi aparatele şi produsele eficiente din punct de vedere energetic. Comisia prevede, de asemenea, măsuri de contingenţă în cazul unei întreruperi grave a aprovizionării cu energie şi va formula orientări privind criteriile pe baza cărora trebuie stabilite priorităţile pentru clienţi, urmând, de asemenea, să acţioneze ca facilitator în vederea elaborării unui plan coordonat la nivelul UE de reducere a cererii.
UE colaborează deja de câteva luni cu partenerii internaţionali în vederea diversificării aprovizionării şi a obţinut un nivel record al importurilor de GNL şi livrarea unui volum mai mare de gaze prin gazoducte. Platforma energetică a UE, recent creată, sprijinită de grupuri operative regionale, va permite realizarea de achiziţii comune pe bază voluntară de gaze, GNL şi hidrogen prin centralizarea cererii, optimizarea utilizării infrastructurii şi coordonarea activităţilor de comunicare cu furnizorii. În etapa următoare, propunându-şi acelaşi nivel de ambiţie ca şi în cazul programului comun de achiziţionare de vaccinuri, Comisia va avea în vedere dezvoltarea unui „mecanism comun de achiziţii” prin care vor fi negociate şi încheiate contractele de achiziţie de gaze în numele statelor membre participante. De asemenea, Comisia va avea în vedere măsuri legislative care vor prevedea obligaţia statelor membre de a-şi diversifica în timp aprovizionarea cu gaze. Platforma va permite, de asemenea, achiziţionarea în comun de hidrogen din surse regenerabile.
Strategia externă a UE în domeniul energiei va facilita diversificarea energetică şi stabilirea unor parteneriate pe termen lung cu furnizorii, inclusiv a unor relaţii de cooperare privind hidrogenul sau alte tehnologii verzi. În conformitate cu strategia Global Gateway, strategia externă în domeniul energiei recunoaşte caracterul prioritar al angajamentului UE în favoarea tranziţiei energetice verzi şi juste la nivel mondial, susţinând creşterea economiilor de energie şi a eficienţei energetice pentru a reduce presiunea asupra preţurilor, stimulând dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi a hidrogenului şi intensificând diplomaţia energetică. Se prevede dezvoltarea unor coridoare majore pentru hidrogen în Marea Mediterană şi Marea Nordului. În faţa agresiunii Rusiei, UE va sprijini Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest şi ţările din Parteneriatul estic, precum şi partenerii noştri cei mai vulnerabili. Vom continua să colaborăm cu Ucraina pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie a acestei ţări şi buna funcţionare a sectorului său energetic, pregătind totodată terenul pentru schimburile viitoare de energie electrică şi de hidrogen din surse regenerabile şi reconstruind sistemul energetic în cadrul iniţiativei REPowerUkraine.
Extinderea şi accelerarea masivă a utilizării energiei din surse regenerabile pentru producţia de energie electrică, în industrie, în sectorul clădirilor şi al transporturilor ne va permite să ne dobândim mai curând independenţa, vor impulsiona tranziţia verde şi vor reduce preţurile în timp. Comisia propune majorarea de la 40 % la 45 % a obiectivului principal pentru 2030 referitor la ponderea energiei din surse regenerabile, prevăzut în pachetul „Pregătiţi pentru 55”. Acest obiectiv general mai ambiţios va crea condiţii favorabile pentru lansarea şi a altor iniţiative, printre care se numără o strategie a UE în domeniul energiei solare care va urmări dublarea capacităţii solare fotovoltaice până în 2025 şi instalarea a 600 GW până în 2030, o iniţiativă privind acoperişurile solare, care va include, pentru clădirile publice şi comerciale noi şi pentru clădirile rezidenţiale noi, obligaţia legală progresiv de a instala panouri solare, precum şi dublarea ritmului de instalare a pompelor de căldură şi măsuri de integrare a energiei geotermale şi solare termice în sistemele de termoficare centralizate şi urbane modernizate
O recomandare a Comisiei care să abordeze problema procesului lent şi complex de autorizare a proiectelor majore în domeniul energiei din surse regenerabile şi o modificare punctuală a Directivei privind energia din surse regenerabile care să recunoască energia din surse regenerabile drept un interes public major. Statele membre ar trebui să instituite zone prioritare specifice pentru energia din surse regenerabile şi să prevadă procese de autorizare simplificate şi mai scurte în zonele cu riscuri de mediu mai scăzute. Pentru a contribui la identificarea rapidă a unor astfel de zone prioritare, Comisia pune la dispoziţie seturi de date privind zonele sensibile din punctul de vedere al mediului în cadrul instrumentului său digital de cartografiere pentru datele geografice legate de energie, industrie şi infrastructură.
Stabilirea obiectivului pentru 2030 de a produce 10 milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile în interiorul UE şi 10 milioane de tone provenit din importuri pentru a înlocui gazele naturale, cărbunele şi petrolul în industriile greu de decarbonizat şi în sectoarele transporturilor Pentru a accelera dezvoltarea pieţei hidrogenului, colegiuitorii ar trebui să convină asupra unor obiective secundare mai ambiţioase pentru anumite sectoare. Comisia publică, de asemenea, două acte delegate privind definirea şi producerea hidrogenului din surse regenerabile pentru a se asigura că producţia creează premisele pentru o decarbonizare netă. Pentru a accelera dezvoltarea proiectelor bazate pe hidrogen, o sumă suplimentară de 200 de milioane EUR va fi rezervată pentru cercetare, iar Comisia se angajează să finalizeze evaluarea primelor proiecte importante de interes european comun până în vara acestui an.
Un Plan de acţiune privind biometanul descrie mai multe instrumente, inclusiv o nouă alianţă industrială privind biometanul şi stimulente financiare, menite să mărească producţia de biometan până la 35 de miliarde de metri cubi până în 2030, inclusiv în cadrul politicii agricole comune.
Înlocuirea cărbunelui, a petrolului şi a gazelor naturale în procesele industriale va reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi va consolida securitatea şi competitivitatea. Economiile de energie, eficienţa energetică, înlocuirea combustibililor fosili, electrificarea şi utilizarea hidrogenului din surse regenerabile, a biogazului şi a biometanului de către industrie ar putea permite economisirea a până la 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, în plus faţă de economiile prevăzute în propunerile din pachetul legislativ „Pregătiţi pentru 55”.
Comisia va încheia contracte pe diferenţă în materie de carbon pentru a sprijini utilizarea hidrogenului verde de către industrie şi va acorda o finanţare specifică pentru REPowerEU în cadrul Fondului pentru inovare, utilizând veniturile obţinute din comercializarea certificatelor de emisii pentru a sprijini în continuare eliminarea dependenţei de combustibilii fosili din Rusia. Comisia furnizează, de asemenea, orientări cu privire la energia din surse regenerabile şi contractele de achiziţii de energie electrică şi va oferi Băncii Europene de Investiţii o facilitate de consultanţă tehnică. Pentru a-şi menţine şi a-şi recâştiga poziţia de lider tehnologic şi industrial în domenii precum energia solară şi hidrogenul şi pentru a veni în sprijinul lucrătorilor, Comisia propune instituirea unei Alianţe UE pentru industria solară şi a unui parteneriat la scară largă în materie de competenţe. Comisia îşi va intensifica, de asemenea, activitatea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materii prime critice şi va elabora o propunere legislativă în acest sens.
Pentru a spori economiile de energie şi eficienţa energetică în sectorul transporturilor şi pentru a accelera tranziţia către vehiculele cu emisii zero, Comisia va prezenta un pachet privind înverzirea transportului de marfă care va viza sporirea semnificativă a eficienţei energetice în acest sector şi va avea în vedere o iniţiativă legislativă prin care să se mărească ponderea vehiculelor cu emisii zero în parcurile de automobile ale instituţiilor publice şi ale societăţilor private dincolo de o anumită mărime. Comunicarea UE privind economiile de energie include, de asemenea, numeroase recomandări destinate oraşelor, regiunilor şi autorităţilor naţionale, care pot contribui în mod eficace la înlocuirea combustibililor fosili în sectorul transporturilor.
Atingerea obiectivelor planului REPowerEU necesită investiţii suplimentare în valoare de 210 miliarde EUR până în 2027. Aceasta este un acont pentru a ne asigura independenţa şi securitatea. Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia poate genera, la rândul său, economii de aproape 100 de miliarde EUR pe an. Aceste investiţii trebuie realizate de sectorul privat şi public, la nivel naţional, transfrontalier şi la nivelul UE.
Pentru a sprijini punerea în aplicare a planului REPowerEU, sunt deja disponibile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă 225 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Comisia a adoptat astăzi acte legislative şi orientări pentru statele membre cu privire la cum să modifice şi să completeze planurile lor de redresare şi rezilienţă în contextul REPowerEU. În plus, Comisia propune majorarea pachetului financiar al Mecanismului de redresare şi rezilienţă cu 20 de miliarde EUR sub formă de granturi provenite din vânzarea certificatelor de emisii în cadrul sistemului EU ETS, certificate care sunt deţinute în prezent în rezerva pentru stabilitatea pieţei şi care urmează să fie scoase la licitaţie într-un mod care să nu perturbe piaţa. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii nu numai că reduce emisiile şi utilizarea combustibililor fosili, ci pune la dispoziţie şi fondurile necesare pentru obţinerea independenţei noastre energetice.
În cadrul actualului CFM, politica de coeziune va sprijini deja proiectele de decarbonizare şi de tranziţie verde cu până la 100 de miliarde EUR prin investiţii în energia din surse regenerabile, în hidrogen şi în infrastructură. O sumă suplimentară de 26,9 miliarde EUR din fondurile de coeziune ar putea fi pusă la dispoziţie prin transferuri voluntare către Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Alte 7,5 miliarde EUR din politica agricolă comună sunt puse, de asemenea, la dispoziţie prin transferuri voluntare către Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Comisia va dubla în această toamnă finanţarea disponibilă pentru cererea de propuneri la scară largă din 2022 ce va fi lansată în cadrul Fondului pentru inovare, până la aproximativ 3 miliarde EUR.
Reţelele transeuropene de energie (TEN-E) au contribuit la crearea în UE a unei infrastructuri de gaze reziliente şi interconectate. Este necesară o infrastructură de gaze suplimentară limitată, care ar necesita investiţii estimate la aproximativ 10 miliarde EUR, pentru a completa lista existentă a proiectelor de interes comun (PIC) şi a contrabalansa integral pierderea viitoare a importurilor de gaze din Rusia. Nevoile de înlocuire a combustibililor fosili cu care ne vom confrunta în deceniul următor pot fi satisfăcute fără a crea dependenţă faţă de combustibilii fosili, fără a crea active depreciate şi fără ca obiectivele noastre ambiţioase în materie de climă să aibă de suferit. Accelerarea implementării proiectelor de interes comun în domeniul energiei electrice va fi, de asemenea, esenţială pentru adaptarea reţelei electrice la nevoile noastre viitoare. Mecanismul pentru interconectarea Europei va susţine acest demers, iar Comisia lansează astăzi o nouă cerere de propuneri, cu un buget de 800 de milioane EUR, o altă cerere urmând să fie lansată la începutul anului 2023.
La 8 martie 2022, Comisia a propus un prim proiect pentru un plan prin ca Europa să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, dată fiind invadarea Ucrainei de către Rusia. În cadrul Consiliului European din 24-25 martie, liderii UE au convenit asupra acestui obiectiv şi au solicitat Comisiei să prezinte planul REPowerEU detaliat, care a fost adoptat astăzi. Recentele întreruperi ale livrărilor de gaze către Bulgaria şi Polonia demonstrează faptul că trebuie găsită urgent o soluţie la problema lipsei de fiabilitate a livrărilor de energie din Rusia.
Comisia a adoptat 5 pachete ample şi fără precedent de sancţiuni ca răspuns la actele de agresiune ale Rusiei împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei şi la intensificarea atrocităţilor împotriva civililor şi a oraşelor ucrainene. Importurile de cărbune fac deja obiectul regimului de sancţiuni, iar Comisia a prezentat propuneri de eliminare treptată a petrolului până la sfârşitul acestui an, propuneri care sunt în prezent discutate de statele membre.
Pactul verde european este planul de creştere pe termen lung al UE menit să asigure neutralitatea climatică a Europei până în 2050. Acest obiectiv este înscris în Legea europeană a climei, precum şi în angajamentul obligatoriu din punct de vedere juridic de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Comisia a prezentat pachetul legislativ „Pregătiţi pentru 55 în iulie 2021 cu scopul de a pune în aplicare aceste obiective; aceste propuneri ar reduce consumul nostru de gaze cu 30 % până în 2030, peste o treime din aceste economii provenind din îndeplinirea obiectivului UE în materie de eficienţă energetică.
La 25 ianuarie 2021, Consiliul European a invitat Comisia şi Înaltul Reprezentant să pregătească o nouă strategie externă în domeniul energiei, Strategia asigură legătura dintre securitatea energetică şi tranziţia mondială către o energie curată prin intermediul politicii energetice externe şi al diplomaţiei, răspunzând astfel crizei energetice create de invadarea Ucrainei de către Rusia şi ameninţării existenţiale reprezentată de schimbările climatice. UE va continua să sprijine securitatea energetică şi tranziţia verde a Ucrainei, a Moldovei şi a ţărilor partenere din vecinătatea sa imediată. Strategia recunoaşte faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia are un impact asupra pieţelor energiei din întreaga lume, afectând în special ţările partenere în curs de dezvoltare. UE va continua să ofere sprijin pentru o energie sigură, durabilă şi la preţuri accesibile la nivel mondial.
