„Cum adică preţurile cresc? Păi eu fac preţurile, eu spun cât e preţul!”, povestea unul dintre consilierii lui Nicolae Ceauşescu despre reacţia dictatorului când economiştii încercau să îi explice mecanismul economic de cerere şi ofertă. Nicolae Ceauşescu nu înţelegea cum de cresc preţurile, când el, autoritatea, stabileşte care este preţul.
Acum însă România este o ţară liberă, iar piaţa liberă este unul dintre conceptele esenţiale ale unei societăţi libere. Chiar şi în vremuri de criză, piaţa liberă trebuie apărată.
Sigur că sunt cazuri de forţă majoră unde statul trebuie să intervină, cum a fost galopul preţurilor la energie electrică şi gaze, în care creşterea uriaşă a preţurilor sufoca omul, iar statul nu avea, cel puţin pe termen scurt, posibilitatea să intervină prin creşterea ofertei de energie.
Cazul preţurilor la benzinăria din Beiuş este diferit însă. Miercuri seară carburantul a ajuns la 11 lei pe litru, la o benzinărie din Beiuş, judeţul Bihor. Împreună cu zvonuri care s-au rostogolit pe social media legate de creşterea preţurilor la carburanţi, a declanşat o panică greu de înţeles, care a făcut oamenii să se înghesuie la benzinării şi să aştepte cu orele pentru a-şi face provizii.
Este adevărat, la Beiuş, o benzinărie sub sigla Mol, dar care, de fapt, este a unui partener francizat, litrul de carburant era la 11 lei/litru. În restul lanţului de benzinării însă preţurile erau şi la sub 7,5 lei pe litru, iar în ţară restul benzinăriilor aveau preţuri diferite, în funcţie de politica comercială. La Beiuş a fost un caz izolat.
După isteria creată în seara de miercuri, instituţiile statului au organizat un desant la benzinăriile româneşti, pentru a vedea dacă s-au respectat regulile concurenţiale. Descinderile nu se concretizează cu concluzii sau sancţiuni ieşite din comun.
Sigur că o cerere bruscă, un astfel de şoc al cererii, a ţinut preţul benzinei sus în România, în ciuda faptului că, paradoxal, preţul petrolului Brent (referinţă pentru preţul petrolului) scădea cu 17%. Acum preţul Brent per baril este de 108 dolari. Mai mare faţă de preţurile din vremuri de pace, dar departe de ameninţarea ruşilor că va ajunge la 300 de dolari.
Tendinţa de creştere a preţurilor la pompă continuă, pentru că războiul pune o presiune uriaşă, Rusia fiind unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivel mondial.
Dacă statul român vrea să intervină în preţurile carburanţilor, ar trebui să o facă cu fair-play şi logică economică, printr-o ofertă mai mare pe piaţă, cum s-a întâmplat în SUA, care au anunţat că au deblocat 60 de milioane de barili de petrol din rezerve.
De exemplu, şi la începutul pandemiei, dar şi la începutul războiului din Ucraina, oamenii s-au repezit la casele de schimb valutar, pentru a cumpăra euro, o monedă care de obicei rămâne stabilă la conflicte. Leul a fost prins pe picior greşit şi s-a depreciat în faţa euro. Dar nimeni nu a plafonat cursul de schimb, ci băncile au adus euro şi piaţa s-a reglat prin metode capitaliste.
Şocuri de acest tip, pe preţurile la carburant sau pe leu, au venit şi vor mai veni, dar economia de piaţă şi principiile capitaliste trebuie apărate. Libertatea şi democraţia merg mână în mână cu capitalismul.
