Compania de petrol şi de rafinare a Ungariei, Mol, ar putea deveni salvatorul energetic al Serbiei. Se transformă cea mai mare economie din Balcanii de Vest într-un satelit energetic al Budapestei?

Mol, compania de petrol şi carburanţi a Ungariei, lu­crează la un plan de a pre­lua o participaţie de puţin peste 11% la con­cu­rentul sârb NIS, blocat în pre­zent de sancţiuni americane de­oa­rece este controlat de colosul rus Gazprom. Deşi pachetul de acţiuni nu i-ar oferi companiei maghiare controlul, acesta ar schimba structura acţionaria­tului prin diluarea influenţei ruseşti şi ar putea scoate NIS din zona de pericol. Informaţiile vin din presa maghiară şi nu ar trebui să surprindă.

Serbia şi Ungaria sunt parteneri buni în ceea ce priveşte energia şi ambele state sunt dependente de Rusia pentru gaze. Aceasta le face aliate împotriva tendinţei generale din UE şi din Europa. Statul sârb, care deţine aproape 30% din NIS, a încercat în trecut timid şi fără concretizare să-şi mărească participaţia. Apa­rent, sub presiunea americanilor, partea rusă este dispusă să renunţe la NIS, ea deţinând aproximativ 56% din companie. Mol ar face ceea ce n-a reuşit guvernul sârb. Iar această situaţie ridică o problemă: în acest parteneriat energetic dintre Serbia şi Ungaria, cine tinde să fie partea dominantă? Cine are cele mai multe avantaje şi cum va profita de ele?

Câteva exemple arată cum stă treaba. Şi Serbia şi Ungaria primesc gaze ruseşti printr-o conductă care trece prin Turcia, Bulgaria şi pe teritoriul sârbesc. Abia de acolo gazele ajung în Ungaria. Gazele, pentru a putea fi consumate, trebuie mai întâi stocate, iar capacitatea de depozitare a Serbiei nu este suficientă, mai ales pentru a acoperi consumul din iarnă. De aceea, o bună parte din combustibilul care ajunge pe piaţa sârbă este stocat în Ungaria. Nu mai puţin de jumătate din rezervele de gaze ale Serbiei sunt păstrate în Ungaria.

Serbia poate depozita acolo gaze achiziţio­nate din Ungaria sau din alte părţi. Situaţia se inversează când este vorba de petrolul rusesc. Unga­ria îl importă prin celebrul oleoduct Drujba (Prietenie), care trece prin Ucraina. Anul acesta, guvernul maghiar a raportat progrese în ceea ce priveşte discuţiile pentru construirea unei infrastructuri de conducte de 180 de km care va permite Serbiei să se co­necteze la Drujba. Legătura va fi operaţio­nală din 2027, când Comisia Europeană ar vrea ca UE să renunţe complet la ţiţeiul rusesc. Ungaria poate că nu va mai importa direct petrol din Rusia, dar va putea cumpăra materia primă din Serbia. Budapesta şi-a anunţat dispoziţia de a finanţa conexiunea Serbiei la oleoductul rusesc.

Belgradul şi-a pus un timp baza, pentru finanţare, în China. Ungaria este în prezent dependentă în proporţie de 80% de Rusia pen­tru petrol. UE a interzis importurile de petrol rus pe cale marină, dar nu şi pe cele prin con­duc­te. Serbia deocamdată nu poate importa prin conducte direct din Rusia, nu poate impor­ta petrol rus venit pe mare din cauza interdicţiei UE şi depinde de ce poate primi prin conducta Adria care o leagă de un port din Croaţia.

Când în octombrie rafinăria NIS a intrat în criză de petrol din cauza sancţiunilor ameri­cane, Mol s-a grăbit să devină furnizor, majo­rându-şi exporturile de ţiţei către Serbia. Compania maghiară este prezentă pe piaţa sârbească şi prin câteva zeci de benzinării, însă nu este forţa dominantă acolo. Luna trecută a lansat un proiect de extindere a capacităţii de stocare a carburanţilor din Serbia. În prezent, Mol are un singur depozit, funcţional din 2019. Noile capacităţi au fost anunţate în contextul în care ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto a promis încă de la începutul anului că Mol este pregătită să-şi majoreze livrările de carburanţi către Serbia pentru a ajuta ţara să facă faţă efectelor sancţiunilor americane contra NIS. Ministrul şi-a reafirmat promisiu­nea în octombrie, când sancţiunile au fost actualizate, însă nu a dat mai multe detalii. NIS are singura rafinărie a Serbiei. NIS are 328 de benzinării în Serbia. Mol are 73 de unităţi. Com­pania maghiară a anunţat recent că îşi poate acoperi 80% din necesarul de petrol din surse non-ruseşti mulţumită unei conducte croate care-i deschide acces la mare.

Serbia se leagă de Ungaria în mai multe feluri pentru a-şi întări siguranţa energetică în faţa unor provocări cum sunt sancţiunile americane. Spre exemplu, cele două ţări au stabilit că vor dubla capacitatea de interconectare a reţelelor de electricitate până în 2027-2028.