♦ Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, o companie care lucrează la marje de vis în baza unui set de active deja amortizate, a intrat săptămâna trecută în atenţia lui Ilie Bolojan, pe atunci premier ♦ Problema ridicată a fost activitatea modestă de investiţii a companiei, dar recompensarea generoasă a managerilor ♦ Merită subliniat în acest război al declaraţiilor că la Ministerul Energiei, cu excepţia mandatului lui Bogdan Ivan (PSD), cu o durată mai mică de un an, din 2019 au fost miniştri PNL, gestionari peste acest portofoliu strategic ♦ Datele arată într-adevăr că în timp ce Romgaz sau Nuclearelectrica se află pe un vârf de investiţii datorită proiectelor de amploare pe care companiile le derulează, Hidroelectrica are încă proiecte mici raportate la dimensiunea ei, cele mai importante fiind retehnologizările.
„Am o companie cum este Hidroelectrica, care are nevoie astăzi de anumite aprobări pentru creşteri de salarii în anumite zone, pe zona de servisare, în mod corect. Le-am spus deschis (directorilor companiei – n.red.): la ce contracte de management aveţi, v-aţi luat salarii foarte bune, aţi luat şi prime de performanţă, dar fără să faceţi investiţii. Nu mai merge aşa. Condiţionările sunt clare. Cât sunt eu premier, nu le va trece bugetul dacă în contractele lor de mandat nu se introduc clauze care să arate foarte clar că trebuie să îşi facă într-un an, un an şi jumătate 1.500 MWh de stocare“, spunea săptămâna trecută Ilie Bolojan, cel care a ocupat funcţia de prim-ministru şi a preluat-o pe cea de ministru interimar al energiei. Tot el a mai spus că în ultimii ani Hidroelectrica a făcut puţine investiţii.
„Au preferat să facă profituri“, mai spunea Bolojan.
Problema semnalată tardiv de Bolojan nu este nouă, parcul de producţie al Hidroelectrica a rămas relativ neschimbat de decenii, cu mici inserţii de energie verde, dar proiecte minore raportate la potenţialul firmei. Astfel, anul trecut compania a avut un buget de investiţii de 874 de milioane de lei, printre cele mai mici dintre marile companii energetice de stat, la venituri de 10 miliarde de lei şi un profit net de 3,3 miliarde de lei. Mai mult, investiţiile făcute nu au echilibrat cumva producţia de energie a companiei, care rămâne 100% dependentă de precipitaţii. Cu toate acestea, firma a început să semneze în ultimii ani contracte majore de retehnologizare, dar şi de investiţii în zona de stocare.