Energie

Concluziile primei zile a ZF Power Summit 12: liberalizarea preţurilor este inevitabilă şi va atrage mai mulţi investitori în sectorul energetic

Autor: Alexandru Matei, Roxana Pricop

28.02.2012, 16:30 1919

Prima zi a evenimentului ZF Power Summit 12 s-a încheiat. Mâine în cea de-a doua zi vor vorbi printre alţii Mariana Gheorghe, director executiv al Petrom, Dumitru Chisăliţă, consilier al ministrului economiei şi fost director general al Romgaz şi reprezentanţi ai companiilor Rompetrol, MOL, Vodafone şi Siemens.

Puteţi citi în Ziarul Financiar de mâine o amplă analiză despre prima zi a ZF Power Summit 12 şi cele mai importante declaraţii ale speakerilor despre liberalizarea preţurilor, investiţii sau proiecte de viitor.

Dezbaterile din cea de a doua zi vor începe la ora 09:00 şi vor fi transmise live text pe site-ul www.zf.ro.


17:43: Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei

Cred că specificul sectorului energetic românesc este un mix extrem de interesant: avem energie nucleară, eoliană, termo. Companiile din această ultimă categorie se află într-o situaţie mai specială, este nevoie de investiţii în modernizare. Companiile termo vor continua să existe şi peste 10-15 ani.

Creşterea eficienţei energetice plus creşterea ponderii energiei verzi, aici stăm cel mai bine. Sunt părţi unde stăm foarte bine, dar şi altele unde stăm mai prost: Un exemplu este situaţia centralelor pe cărbune unde este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

Sperăm să obţinem 1 miliard de euro din listările companiilor din sectorul energetic.

Managementul privat este un nou mod de abordare, de a gândi conducerea companiilor de stat. Să sperăm că astfel vom eficientiza companiile şi le vom creşte valoarea.

Trebuie să facem privatizări aşa cum trebuie să atragem bani de la investitorii străini. Ne-am bucura dacă în acest an am reuşi să spargem gheaţa şi să avem câteva privatizări de succes chiar şi în timp de criză.

Cel mai important pas făcut în programul de privatizări a fost făcut anul trecut prin oferta secundară pentru 9,84% din Petrom. Mulţi au spus că oferta Petrom a fost un eşec pentru că preţul cerut de stat pentru acţiunile scoase la vânzare a fost prea mare, dar între timp preţul acţiunilor Petrom a crescut pe bursă. Decizia de a vinde pachetul există în continuare, dar trebuie stabilit momentul vânzării.

Ca acţionari minoritari la Petrom nu avem ce face cu privire la preţul combustibilului. Dacă am fi putut face ceva, am fi făcut până acum.

Este extrem de important să atragem investiţii străine în sectorul energetic. Susţinem realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, am avut multe discuţii şi e dificil de găsit o companie sau fond de investiţii care să participe la o investiţie de 4 miliarde de euro.

Este important să vedem cum evoluează consumul de energie pentru că este un indicator foarte bun care ne arată creşterea economică. 1,5%-1,6% este o creştere economică importantă.

Purtăm discuţii serioase pe tema liberalizării preţurilor şi vom ieşi public la finele lunii martie cu o decizie concretă.

Liberalizarea preţurilor la energie este un subiect foarte important, dar noi spre deosebire de mediul privat avem aceste constrângeri de ordin social.

Guvernul trebuie să transmită investitorilor un mesaj de stabilitate.


17:27Ionel Bucur, director general al CNE Cernavodă

Noi avem costuri aflate la mai puţin de jumătate din cele ale centralelor nucleare din Statele Unite.

Dacă am ieşi pe piaţa liberă, marja de profit ar creşte de la circa 1% la 10%, de aceea sper ca dereglementarea să aibă loc.

Reactoarele nucleare de la Cernavodă au fost proiectate să funcţioneze timp de 30 de ani, însă anumite componente au o durată de viaţă de 20 de ani. În 2023 atuncit când unitatea 1 va împlini 22 de ani, acesta va fi retehnologizat cu investiţii de 800 de milioane de euro. Astfel durata de viaţă va creşte cu încă 20 de ani.

Resursele naturale proprii de uraniu ne ajung până în 2017, dar există şi alte resurse de uraniu ce pot fi exploatate cu costuri mai mari şi la care vom apela atunci când cererea va justifica acest lucru.

I-aş recomanda ministrului economiei să continuam proiectele demarate până acum, să aibă loc o dereglementare a pieţei şi continuarea procesului de listare la bursă. Eu văd listarea facându-se în două etape: mai întâi ne pregătim cu management performant şi după aceea stabilim împreună cu OPSPI momentul listării pentru că este foarte importantă suma de bani pe care o obţii în momentul listării.

Sper ca atunci când vor intra în funcţiune cele două unităţi să nu mai avem parte de o piaţă reglementată. Acum profitul nostru este ţinut în frâu de reglementări. Noi vindem acum 75% din energie în mod reglementat.

Unitatea 3 ar trebui să intre în funcţiune în 2018, iar cea de a doua unitate la jumătate de an, un an distanţă. Atunci noi vom acoperi circa 30% din necesarul de energie al României.

Programul care a luat în calcul reactoarele 3 şi 4 a luat îţinut cont de scoaterea din circuit a unor centrale depăşite.

Nu am revizuit costurile pentru realizarea reactoarelor 3 ş 4, rămân la 4 miliarde de euro, valoarea stabilită din 2007. Aşteptăm să deschidem oferta comercială făcută de un grup de firme din Canada, Italia şi România. Pe 26 ianuarie am primit oferta tehnică şi comercială din partea unui singur consorţiu, format din SNC Lavalin, Ansaldo Nucleare si Elcomex.

Avem planuri să facem parte din familia europeană care s-a hotărât să continue să dezvolte energia nucleară. În Europa media de producţie de energie electrică din surse nucleare reprezintă 27%, România se află la circa 20%.


16:43Octavian Lohan, director general Transelectrica

Pentru 2012 în condiţiile în care centrala de la Brazi ar trebui să intre în funcţiune am previzionat că va creşte capacitatea de preluare de la 3.000 la 3.250 de megawaţi.

Până în 2008, atunci când s-a schimbat legislaţia şi statul a dovedit că vrea să susţină acest tip de energie, energia eoliană nu conta pentru niciun investitor

GEN-I, o companie slovenă care oferă energie pentru consumatorii casnici ar vrea să intre în România pe acelaşi segment al pieţei.

Piaţa unică de energie în cadrul UE are rolul de a aduce preţurile la acelaşi nivel.

În fiecare an avem disponibili pentru investiţii 350 de milioane de lei. Şi anul acesta vrem să contractăm credite pentru a continua proiectele existente şi pentru a lansa altele noi.

Înainte de 2008, când peste tot în Europa şi în lume se construiau centrale, erau probleme în contractarea de echipamente. Acum există posibilitatea de a cumpăra turbine eoliene. Asta înseamnă că există posibilitatea de a instala rapid

După calculele noastre putem ajunge la o capacitate de 2.350 de megawaţi de energie eoliană până la sfârşitul anului, practic o dublare. Astăzi în centalele clasice avem 20.000 de mw putere instalată, iar noi folosim din ele atât cât avem nevoie. Şi în cazul centralelor eoliene va fi acelaşi lucru, se va prelua atât cât este nevoie


Lucrul cel mai puţin bun făcut în industrie în ultimii ani este această restructurare în care au fost repartizaţi producătorii pe categorii de costuri. Niciun guvern nu a reuşit să ducă mai departe restrcuturarea. Noi am făcut ca companiile noaste să se concureze între ele.

În 2011 în partea a doua a anului ar fi fost foarte greu să preluăm energia eoliană.

Noi suntem într-un turneu prin Europa prin care vrem să prezentăm investitorilor Transelectrica. Interesul este ridicat, iar succesul se va vedea la subscrierea pentru pachetul de acţiuni pe care îl va scoate statul la vânzare.

Nu o să avem rezultate spectaculoase niciodată, dar nici pierderi pentru că acesta este rolul ANRE, de a se asigura că avem întotdeauna venituri sufuciente.

Veniturile noastre sunt într-adevăr proporţionale cu energia consumată şi exportată. Evident că pe măsură ce consumul creşte şi noi înregistrăm venituri mai mari.

Noi avem prevăzută o creştere a consumului în următorii ani, dar nu mai mult de 1,8%-2%. Cu cât creşte consumul de energie electrică, cam cu atât creşte şi economia.


14:13Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ

În România 20-25% din energie în 2012 va fi hidro, 20% nuclear, 3% energie verde, restul va fi producţie termo.

Dacă aş fi acum prim-ministru aş organiza o întâlnire cu participanţii din piaţă, cu cei care au arătat până acum că vor să invetească în România, pentru a vedea ce idei au. Majorarea preţului la energie ar fi probabil una dintre măsurile luate pentru că nu putem risca falimentarea producătorilor. Energia electrică nu mai poate fi creditorul industriei.

Avem nevoie de proiecte care să intre în funcţiune în următorii 2,3 ani.

Proiecte şi mai ales centrale noi în funcţiune sunt foarte puţine, un exemplu este Petrom cu centrala de 860 mw. Toată lumea aşteaptă să vadă cum va funcţiona acest exemplu. Aceste investiţii nu se pot face de pe o zi pe alta.

Din fericire sistemul energetic din România are un potenţial diversificat, e într-o situaţie privilegiată comparativ cu alte ţări. Trebuie să înlocuim termocentralele învechite cu centrale noi şi eficiente care să permită un preţ maimic pentru consumatorul final. Până la trecerea la noi centrale este nevoie de un sistem de tranziţie care nu trebuie neapărat asigurat prin importuri pentru că există riscul de a deveni dependent de importuri.

Este important să ne pregătim să înlocuim centralele vechi cu unele noi, mai eficiente care să permită un preţ mai mic pentru consumatorul final.

Vedem o mulţime de proiecte, o parte dintre ele au finanţare, dar nu le vom vedea pe toate finalizate, pe piaţă.

În ultima vreme au apărut pe lângă proiectele de vânt şi cele pe energie solară, mult mai bine remunerate. Pentru un megawatt de energie solară este nevoie de 2 hectare de teren. Deşi România nu este cea mai atractivă din punct de vedere al radiaţiei solare din Europa, nu stă rău la acest capitol.

Nu renunţăm la investiţiile de 3 miliarde de euro în energie verde la nivelul grupului în următorii doi ani. România nu este cea mai bună destinaţie pentru investiţii în energie verde. România are doi concurenţi importanţi, Germania şi Polonia, ceea ce însemană că nu toţi cei 3 miliarde de euro vor veni în România. Până la finalul anului vrem să finalizăm proiectele de la Fântânele şi Cogealac, ceea ce va aduce un plus de producţie de 200 de megawaţi.

Energia solară nu este în focusul nostru.


12:43Luca D'Agnese, preşedinte şi CEO al Enel România

Investiţiile în energie nu sunt ceva pe care îl poţi închide şi pleca. Pentru o companie de energie a pleca înseamnă a vinde, iar noi nu avem în plan în acest moment să vindem.

Vor trece câţiva ani până când vom vedea în România oferte concurenţiale pentru consumatorii casnici.

Piaţa de energie este doar formal deschisă pentru că nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare pe energie. Dar după liberalizarea preţurilor vom vedea că vor apărea mai multe oferte de preţ.

Mixul nostru de investiţii se poate schimba. De exemplu în ultimii ani am investit mai mult în reţeaua de transport. Pe viitor vom investi mai mult în reţele cu voltaj redus. Vom continua investiţiile în regenerabile, în special în sectorul eolian.

Cred că România este o ţară în care mai trebuie făcute multe lucruri în ceea ce priveşte modernizarea. Nu vorbesc doar de infrastructură, ci şi de birocraţie. Dar pentru a avea schimbări complexe este nevoie de investiţii, iar acestea nu pot fi făcute peste noapte.

Vor fi noi investitori în sectorul energiei regenerabile. În distribuţie venirea de noi investitori depinde de stat, adică de continuarea procesului de privatizare. Cu siguranţă o piaţă care este interesantă pentru noi este interesantă şi pentru alte companii.

Cel mai bun mix energetic pentru România este cel diversificat. Conform cerinţelor europene, ponderea energiei regenerabile trebuie să crească obligatoriu. Acum termocentralele sunt ineficiente şi trebuie făcute investiţii pentru modernizare.

Am investit până acum 1,8 miliarde de euro în România, bani cu ajutorul căror am finanţat privatizarea companiei de stat şi investiţiile pe care le-am făcut. Credem în promisiunile României şi mare parte din ele au fost onorate. La acelaşi lucru ne aşteptăm şi pe viitor.

Ne aşteptăm ca anul acesta consumul de energie electrică din România să crească în linie cu economia.

Până în 2017 penele de curent din Bucureşti vor fi mult mai scurte şi mai puţin frecvente graţie introducerii unui nou sistem de telecontrol.

Previziunile pe care ne bazăm indică o creştere economică modestă, dar în Europa acum o astfel de creştere este o realizare.

Dacă ne uităm la ultimii zece ani, PIB-ul a crescut mai mult decât producţia de energie. România a început să importe cantităţi importante, fapt care costă mai mulţi bani. De aici şi nevoia de investiţii.

Situaţia din România cere investiţii mari care sunt esenţiale şi au fost făcuţi paşi importanţi de către stat.

Ultilizatorii din România au nevoie de energie la preţuri rezonabile. Este adevărat că mulţi consumatori nu îşi permit preţuri mai mari.


12:02Dragoş Zachia-Zlatea, directorul general al Hidroelectrica

România trebuie să finalizeze reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă pentru a asigura buffer-ul necesar pe piaţă. În urma reglementărilor pe producătorii termo este o presiune mare şi o serie de capacităţi vor ieşi din funcţiune. Trebuie să acoperim acest gol şi să punem capacităţi noi în locul celor scoase din funcţiune.

Avem un proiect de extindere în sectorul eolian, dar avem probleme cu el. Ne-am mişcat mai greu decât sectorul privat în asigurarea sit-urilor cu potenţial eolian. Ne-am reorientat şi avem pe Siret o zonă unde deţinem terenul şi care are potenţial eolian. Până la sfărşitul anului sperăm să demarăm proiectul propriu-zis.

Foarte puţină energie produsă de Hidroelectrica ajunge la export. Avem un singur contract cu un trader care exportă. Am discutat cu partenerul respectiv şi am sistat exporturile pentru a ajuta sistemul din România acum câteva săptămâni când a crescut cererea.

Cifra de afaceri pe 2012 va fi similară cu cea din 2011, în valoare de 3 miliarde de lei. Profitul bugetat pentru 2012 este de 85-100 de milioane de lei. Ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne afecteze profitul. Dacă producţia va fi mai mare, vom vinde acest surplus şi ar putea să ne crească şi veniturile.

O parte dintre contractele preferenţiale, cele care au permis anularea, au fost anulate. Este vorba de cele patru contracte care au apărut în presă. Din discuţiile cu partenerii din contract, niciunul nu şi-a arătat disponibilitatea de a reduce durata contractului.

Începând cu 2009 creditarea este tot mai scumpă şi mai greu de accesat. În aceste condiţii una dintre cele mai bune metode de finanţare este listarea pe bursă.

În martie se va lansa anunţul pentru atragerea unui investitor strategic în proiectul de la Tarniţa. Din cîte am discutat cu consultanţii, sunt intersaţi în special jucătorii din zona de generare energetică şi mai puţin investitorii din zona financiară.

Până la finele lunii aprilie Hidroelectrica va avea management privat. Dacă criteriile din procedura de selecţie îmi vor permite, voi candida.

Cele mai multe contracte bilaterale au fost semnate înainte de 2005. Au fost semnate în perioada 2001-2003 şi erau aliniate unor prevederi legale valabile atunci. Atributul semnării contractelor a revenit conducerii executive a companiei. După 2005 nu au mai fost semnate contracte în afara pieţei.

Hidroelectrica a notificat toţi partenerii despre intenţia de a anula contractele preferenţiale atunci când va fi posibil. Vrem să obţinem creşterea preţurilor şi reducerea termenelor. Vizăm creşterea tarifelor cu 20% şi a cantităţii livrate cu 10-20%.


11:05Eric Stab, preşedinte executiv al GDF Suez Energy România

Cred că preţurile trebuie să depindă de raportul cerere-ofertă. Trebuie să ne asigurăm că există concurenţă pe toate sectoarele de clienţi. Acum există competiţie doar pe clienţii mari, industriali. Dar depinde şi de produsele pe care le oferă. E nevoie de produse noi pentru pieţele emergente.

Sper că România va avea creştere economică. Nu dau pronosticuri, las asta în sarcina profesioniştilor. România are la dispoziţie o sursă importantă de finanţare - fondurile europene. Ştiu că rata de absorbţie este redusă, dar sper ca la final aceşti bani să fie transformaţi în creştere economică.

Pe termen lung este nevoie de diversificarea surselor de gaz, iar Nabucco este preocupat de cât de mare este cererea de gaze din Europa şi ce gaz va fi pus în conducte. Acestea sunt cele mai importante două întrebări. Există multe incertitudini cu privire la răspunsurile la aceste întrebări.

În România este dificil să iei decizii de investiţii în unităţi de generare pentru că este riscant. Depinde de guverne şi de parlamente să decidă viitorul industriei de energie. Sunt mulţi bani ce pot fi investiţi.

În acest an vom mai investi mult în România. În medie investim 60-100 de milioane de euro. De la intrarea noastră pe piaţă am investit 650 de milioane de euro.

Trebuie să dezvoltăm resursele locale pentru a obţine un preţ bun. Mai sunt rezerve de gaz în România pe care le putem aduce pe piaţă. Am putea fi interesaţi de exploatarea anumitor rezerve de gaze, dar totul depinde de procesul de liberalizare a pieţei pentru că exploatarea acestor rezerve înseamnă investiţii importante din partea companiei.


10:17Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului Power and Energy al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

În România cărbunii sunt mai scumpi decât preţul de la nivel mondial, dar gazele sunt mai ieftine.

Nu au fost destul de multe investiţii în înlocuirea echipamentelor învechite. România trebuie să atragă investiţii în sector, să privatizeze, să se concentreze pe atragerea investitorilor. Echipamentele sunt vechi, este nevoie de modernizare.

BERD este interesată să participe la IPO-urile de la Hidroelectrica şi Romgaz. Suntem deschişi să discutăm pe marginea acestui subiect.

Sectorul energetic din România este avansat comparativ cu corespondenţii din regiune. Un factor important este că pe piaţa românească de energie există un reglementator independent. Trebuie să atragem atenţia că infrastructura necesită o atenţie sporită, iar în generare sunt necesare investiţii în modernizare şi în eficientizare, precum şi în transportul şi distribuţia de energie.

Credem ca privatizarea trebuie să continue. Este importantă prezenţa sectorului privat în sector pentru a stimula competiţia. Trebuie făcute investiţii în sistemul de transmitere a energiei.

Ne implicăm în sectorul energetic prin promovarea liberalizării, a pieţei concurenţiale a iniţiativei private, precum şi a investiţiilor în energia regenerabilă, care a atras în 2010 circa 20% din finanţarea din România. Am participat la proiecte de 200 de milioane de euro în energie regenerabilă anul trecut.

BERD are afaceri importante în România. Doar în 2011 am investit 400 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro au fost alocate sectorului energetic. BERD este cel mai important investitor instituţional din România.

Nu concurăm cu sectorul privat, ci ne implicăm în proiecte diferite. Suntem deţinuţi de ţări, nu de investitori privaţi, astfel că motivaţia profitului nu este cea mai importantă. În fiecare ţară în care operăm o facem în baza unor tratate internaţionale pe care le semnăm cu ţările respective.


Evenimentul ZF Power Summit 12 va fi deschis de invitatul special Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului Power and Energy al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului Power and Energy al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Borgo lucrează în cadrul BERD din septembrie 1998. Ca director de operaţiuni, s-a ocupat de investiţiile BERD în multe dintre ţările în care banca investeşte.

În prezent este responsabil BERD pentru energie şi pentru cooperarea privind politicile publice în România, Ucraina şi Republica Moldova şi este coordonatorul echipei pentru Europa de Sud.

Louis Borgo este reprezentantul BERD în Comunitatea Energetică din Sud-Est-ul Europei, cât şi în alte foruri la nivel european. A coordonat redactarea actualei strategii energetice a BERD, publicată în iulie 2006.

Înainte de a se alatura BERD, Borgo a fost timp de 3 ani director în grupul Siemens-Westinghouse Global Finance, lucrând în departamentul de recuperări creanţe şi investiţii în proiecte de energie independente. În această perioadă a fost şi vicepreşedinte proiecte de finanţare pentru New Power Corporation Mondial - dezvoltator de proiecte pe energie regenerabilă, afiliat al Siemens-Westinghouse.

Anterior a fost timp de opt ani vicepreşedinte corporate şi proiecte de finanţare la Chemical Bank (acum JP Morgan Chase).


În câteva minute începe ZF Power Summit 12, un eveniment marca Ziarul Financiar care îşi propune să îi aducă în acelaşi loc, timp de două zile pe cei mai mari jucători din energie.

Manageri care au pe mână miliarde de euro, de ale căror decizii depinde siguranţa energetică a României, care angajează zeci de mii de oameni, vor vorbi timp de două zile despre cum văd dezvoltarea acestui sector strategic într-un an în care s-au promis mai multe lucruri ca niciodată, dar al cărui bilanţ este abia la început.

Printre temele de discuţie din cele două zile se află şi următoarele:

  • Mixul de energie al viitorului: Care sunt tendinţele la nivel european şi cum stă România?
  • Care sunt şansele reale ale proiectelor de interconectare pe gaze?
  • Goana după aurul negru: Cât mai ajunge petrolul, cât ar putea costa barilul în 2012 şi cum ar arăta energia fără petrol?
  • Proiecte naţionale de energie cu impact regional: Care este stadiul lor?
  • Ce strategii au jucătorii din energie pentru următorii cinci ani?
  • Bilanţ la zi: puncte slabe şi puncte forte ale energiei în România
  • Energia verde: La câte turbine eoliene ajungem în cinci ani şi care sunt noutăţile pe partea de echipamente?
  • Smart Grid: Cum funcţionează conceputul în alte state şi unde se află România?
  • Liberalizare: Care va fi impactul şi care sunt lecţiile pe care le putem învăţa din experienţa altor state.

Invitaţii primei zile sunt:

Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului Power and Energy în cadrul BERD.

Eric Stab, preşedinte executiv al GDF Suez Energy România

Dragoş Zachia - director general Hidroelectrica

Luca D'Agnese, preşedinte şi CEO al Enel România

Gicu Firu, corporate, brokers manager la Signal Iduna

Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ

Ionel Bucur, director general al CNE Cernavodă

Octavian Lohan, director general Transelectrica

Karoly Borbely, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei

AFACERI DE LA ZERO