Energie

Conferinţa ZF Energie: Cum vor intra 13 mld. euro în energie? Doar prin reforma statului. Lupta pentru oameni şi tehnologie a început, România încă nu are temele gata

Conferinţa ZF Energie: Cum vor intra 13 mld. euro în energie? Doar prin reforma statului. Lupta pentru oameni şi tehnologie a început, România încă nu are temele gata

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei: Sunt în curs de elaborare ghidul de finanţare şi schemele de ajutor de stat, apelurile de proiecte urmând să fie lansate începând cu primul trimestru al anului viitor.

Autor: Roxana Petrescu, Miruna Diaconu

25.11.2021, 00:08 1229

Fără debirocratizare şi scurtarea lanţului de avize necesare pentru proiecte, lucruri care echivalează cu însăşi reforma aparatului de stat în România, 13 miliarde de euro, bani europeni pentru energie, rămân un miraj.

Aceasta a fost doar una din­tre concluziile specialiş­tilor care au participat ieri la o nouă ediţie a conferinţei ­­­­ Energie: PNRR, de la plan la acţiune. Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai mult din fondurile disponibile pentru tranziţia energetică. Dezbatarea, susţinută pe platformele on­line ale ZF, i-a avut ca parteneri pe E.ON, Nuclearelectrica, Premier Energy şi casa de avocatură Suciu Popa.

„Fondurile pe care le avem la dispoziţie la nivelul ministerului sunt 1,6 mld. euro pe PNRR (Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă), pe Fondul de Modernizare avem la nivelul actual al preţului certifi­ca­tu­lui CO2, până în 2030, aproximativ 12 mld. euro ce vor fi alocate pentru dezvoltarea şi rezilienţa sistemului energetic naţional“, a declarat Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, la nivelul instituţiei sunt în curs de elaborare ghidul de finanţare şi schemele de ajutor de stat, apelurile de proiecte urmând să fie lansate începând cu primul trimestru al anului viitor.

Dincolo de optimismul reprezentan­tu­lui Ministerului Energiei, care crede că Ro­mânia are capacitatea de a accesa chiar 100% din banii europeni puşi la dispoziţie, în teren, realitatea este că fără schimbarea pro­cedurilor de avizare prin eliminarea birocraţiei excesive cei mai mulţi bani vor rămâne neaccesaţi.

„Una dintre sarcinile cele mai impor­tan­te ale acestui guvern este să simplifice enorm de mult procedurile de avizare. Deci, dacă noi aşteptăm 3 ani după avize, cum se întâmplă la POIM, atunci nu o să re­u­şim să implementăm PNRR-ul. Pe lângă simplificarea procedurilor la nivelul PNRR, trebuie să vină reforma sistemului de avi­zare din România, altfel nu vom re­uşi să atra­gem banii“, a declarat Csilla Hegedüs, se­cretar de stat în cadrul Ministerului Inves­ti­ţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Repre­zentanta MIPE a mai precizat că la nivelul ministerului sunt încercări susţinute pentru simpli­ficarea procedurilor privind accesarea banilor europeni.

„E vorba de reforma statului român. Va trebui să luăm nişte măsuri foarte dras­tice pentru că dacă aşteptăm 3 ani pentru toate avizele şi nu putem să începem licita­ţiile anul viitor sau în 2023, nu vom putea implementa PNRR-ul“, a mai precizat Csilla Hegedüs.

Cei mai buni avocaţi din domeniu aver­tizează că pentru România vor urma doi ani de foc în ceea ce priveşte pregătirea le­gislaţiei necesare, cel mai important aspect fiind că fără reforme, banii europeni nu vin.

„În următori doi ani, va fi necesar un efort extrem de mare din partea autori­tă­ţi­lor statului cu puteri legislative. Va trebui să mer­gem într-un ritm foarte alert. Pare co­ple­şitor, dar n-aş fi pesimistă. Întregul PNRR presupune o reformare a sistemului le­gislativ în varii domenii, dar dacă există vo­inţă va trebui să se poată“, a declarat Miruna Suciu, managing partner, Suciu Popa.

De cealaltă parte, mediul de business îşi arată reticenţele, cerând aceeaşi accelerare la nivelul implementării reglementărilor necesare.

„Banii sunt în Fondul de Modernizare, unde consider că România este lăsată în urmă faţă de alte ţări, noi încă nu avem ghidul solicitantului. Cehia a organizat primul call de proiecte în ianuarie 2021 şi a făcut primele plăţi de 200 milioane de euro din Fodul de Modernizare. Este doar un exemplu pe care România trebuie să îl urmeze“, a spus Adrian Dumitriu, CFO Chimcomplex Borzeşti.

Dincolo de legislaţie, forţa de muncă şi accesul la echipamente, mai ales în actualul context al marilor blocaje industriale, sunt alte provocări majore asociate tranziţiei energetice din România.

„Nu avem încă mulţi specialişti pe do­meniul energiei verzi. În România avem două rectoare nucleare şi 1.400 MW de energ­ie nucleară, dar avem şi câteva univer­stităţi care predau energie nucleară. Pe de altă parte, avem de două ori mai multă ener­gie regenerabilă şi nu avem o universi­ta­te care să predea energia verde, avem doar cursuri de specializare. Nu avem ca­pa­ci­tatea să pregătim suficienţi oameni pen­tru noul val de investiţii“, spune Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC.

Pe zona de echipamente, lupta a început.

„Competiţia europeană va fi o pro­vo­care pentru România. Cei care vor semna pri­mii pentru proiecte vor avea o energie mai competitivă decât noi“, a subliniat Petru Ruşeţ, managing director, Siemens Energy România.

Csilla Hegedüs, secretar de stat, MIPE: E vorba de reforma statului român. Va trebui să luăm nişte măsuri foarte drastice pentru că dacă aşteptăm 3 ani pentru toate avizele şi nu putem să începem licitaţiile anul viitor sau în 2023 nu vom putea implementa PNRR-ul.

Miruna Suciu, managing partner, Suciu Popa: În următorii doi ani, va fi necesar un efort extrem de mare din partea autorităţilor statului cu puteri legislative. Va trebui să mergem într-un ritm foarte alert. Pare copleşitor, dar n-aş fi pesimistă.

Adrian Dumitriu, CFO Chimcomplex Borzeşti: Cehia a organizat primul call de proiecte în ianuarie 2021 şi a făcut primele plăţi de 200 milioane de euro din Fodul de Modernizare. Este doar un exemplu pe care România trebuie să îl urmeze.

AFACERI DE LA ZERO