Creşterea preţurilor petrolului generează estimări privind o revenire la nivelul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, creând atât câştigători, cât şi perdanţi în economia mondială, scrie Bloomberg.
Exportatorii de petrol s-ar bucura de câştiguri solide. Spre deosebire, ţările consumatoare ar resimţi costul la pompă, creşterea preţurilor alimentând inflaţia şi erodând cererea.
Vestea bună: Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, petrolul la 100 $ ar avea un impact mai redus asupra creşterii economiei mondiale în 2018 decât a avut după crreşterea puternică din 2011. Aceasta în parte pentru că economiile sunt mai puţin dependente de energie şi graţie revoluţiei petrolului de şist din SUA.
În ultimă instanţă, însă, multe depind de motivele din spatele creşterii preţurilor. Un şoc generat de reducerea ofertei este un factor negativ, însă unul legat de cererea robustă reflectă o creştere solidă. Ambele forţe se manifestă în prezent, împingând preţul ţiţeiului Brent în sus cu aproximativ 22% în acest an.
Preţurile mai mari ale petrolului ar afecta veniturile gospodăriilor şi cheltuielile consumatorilor, însă impactul ar varia. Europa este vulnerabilă, având în vedere că multe din ţările regiunii sunt importatoare de petrol. China este cel mai mare importator de petrol şi s-ar putea aştepta la o creştere a inflaţiei.
Există mai apoi factori sezonieri de luat în calcul, cum ar fi sosirea iernii în emisfera nordică.
Geopolitica rămâne un factor de risc. Reinstituirea sancţiunilor împotriva Iranului afectează deja exporturile petroliere ale acestei ţări. Deşi preşedintele american Donald Trump pune presiune pe OPEC să pompeze mai mult, capacitatea suplimentară de producţie este limitată. În plus, livrările unor ţări ca Venezuela, Libia şi Nigeria sunt afectate de probleme economice. Totuşi, analiştii Goldman Sachs estimează că petrolul nu va trece de 100 de dolari.
În ceea ce priveşte ţările câştigătoare, după Arabia Saudită şi Rusia, Nigeria şi Columbia ar putea avea de asemenea de câştigat.
India, China, Taiwan, Chile, Turcia, Egipt şi Ucraina se numără printre ţările care ar fi afectate. Costurile mai mari legate de importurile de petrol ar pune presiune asupra conturilor curente ale ţărilor respective, făcându-le mai vulnerabile în faţa creşterii dobânzilor americane.
O majorare substanţială a preţurilor petrolului ar genera un avans mai de durată a ratei inflaţiei în cazul în care costurile vor trece către transporturi şi utilităţi.
Dacă preţurile mai mari ale petrolului vor împinge în sus rata inflaţiei, bancherii centrali vor avea un motiv mai puţin să menţină politica monetară relaxată.
