Energie

Cum au crescut 12 oameni un business de la unu la 100 de milioane de euro în plină criză

Cum au crescut 12 oameni un business de la unu la 100 de milioane de euro în plină criză
08.08.2010, 23:58 260

O zi normală de lucru pentru cei 12 angajaţi ai KDF Energy,firmă înfiinţată încă din 2002, dar care iniţial activa în domeniulconsul­tanţei pentru energia electrică, începe la ora nouădimineaţa şi durează până seara la şapte, o mare parte dinactivitate fiind tocmai partea de urmărire a burselor pe care setranzacţionează certificatele de emisii: Londra, Paris şiAmsterdam.

"În 2008 am pregătit terenul. Am creat contractele, echipa,relaţiile internaţionale cu contrapărţile. Cea mai dificilă parte aacestui început a fost crearea cadrului con­tractual legislativ,care să fie în concordanţă şi cu legislaţia română şi cu cea aaltor pieţe externe", spune Brăiloiu, care înainte de a-şi pune pepicioare această firmă a lucrat tot în domeniul energetic.

În ciuda faptului că societatea a avut cea mai agresivă creşteredin 2009 dintre toate companiile din România, Brăiloiu spune că 100de milioane de euro nu sunt un business mare pentru branşa sa.

"E o sumă mică dacă ne uităm la con­curenţii noştri care aumiliarde de euro. Cred că i-aş face să zâmbească pe com­petitoriimei cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro", spunereprezentantul KDF Energy.

Ce sunt certificatele de emisii

Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt un fel dedrepturi de poluare pe care le primesc gratuit 229 de companii dinRomânia în perioada 2008-2012. În fiecare an din intervalulmenţionat anterior, com­paniile care activează în domeniileenergie, rafinare de produse petroliere, ciment, metalurgie sausticlă primesc un anumit număr de certificate de emisii în modgratuit.

Aceste certificate se dau în funcţie de gradul de poluare alfiecărui agent. Dacă agentul poluează mai mult, trebuie să cumperecertificate în plus, dacă poluează mai puţin, poate să-şi vândăsurplusul şi să-şi finanţeze cu banii obţinuţi investiţii înmodernizare. Anul de referinţă care a fost luat în calcul pentrustabilirea nivelului de certificate de emisii pentru fiecareindustrie este anul 2003. În total, în perioada 2008-2012,compa­niile din România au alocate circa 350 de milioane decertificate, adică aproximativ 70 de milioane de certificate anual.Cele mai multe certificate le primesc companiile din energie,urmate de cele din metalurgie şi ciment. Potrivit unor specialişti,în 2008, la nivelul tuturor companiilor din România au rămas circa20 de milioane de certificate care nu au fost utilizate, ceea ce lapreţurile de atunci a însemnat 500 de milioane de euro irosiţi.

Care este scopul?

Ideea este ca până în 2012 companiile să investească mult înmodernizarea instala­ţiilor, astfel încât emisiile de CO2 să sereducă pentru că din 2013 alocările de certi­ficate nu se mai facgratuit, fiecare firmă fiind obligată să-şi cumpere necesarul.Pentru companiile care nu au un depar­tament de trading de astfelde instrumente bine pus la punct, soluţia angajării unei fir­me deprofil devine din ce în ce mai atractivă. "Sunt două tipuri declienţi acum: cei care au înţeles utilitatea colaborării cu untrader şi clienţii mari de stat care nu au tra­deri, care nu auorganizat licitaţii, care sunt mai puţin orientaţi spre business înmai pu­ţine cuvinte", explică Brăiloiu. Spre exem­plu, ruşii de laMechel, unul dintre clienţii KDF Energy, au făcut anul trecut rostde 7 milioane de euro din vânzarea certi­ficatelor, în timp ceOltchim tocmai a primit o amendă de 14,3 milioane de euro dinpartea Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului pentru că-ilipseau peste 140.000 de certificate de emisii de gaze cu efect deseră. "În general, clienţii din România au avut un excedent decertificate pentru că în contextul crizei, mulţi şi-au redusactivitatea şi au poluat mai puţin.

Acestea se pot vinde către oricine, către fonduri de investiţii decarbon şi către bănci, dincolo de alţi agenţi economici. Avem mulţiclienţi care şi-au finanţat activitatea în acest fel", spuneBrăiloiu. În portofoliul KDF Energy se află în prezent 50-60 declienţi provenind din domenii precum energie, metalurgie, chimie,sticlă sau ciment.

După 2012 începe adevărata privatizare aRomâniei

"Companiile se pot transforma în speculatori, dar vor devenispeculatori numai acei agenţi care au capacitatea intelectualăpentru a face aceste ope-raţiuni", crede reprezentantul KDF Energy.Cel mai complicat aspect în ceea ce priveşte tranzacţionareacertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră este ce se vaîntâmpla după 2012 când companiile nu vor mai primi gratuit acestecertificate, ci vor fi obligate să şi le cumpere de pe piaţainternaţională. În contextul în care la nivel european se poartă oadevărată luptă cu produse chinezeşti de exemplu, mult mai ieftine,costurile cu certificatele de emisii vor afecta şi mai multcompetitivitatea pro­duselor europene. În acest context, devineobligatoriu pentru multe companii să facă tot ceea ce le stă înputere pentru a-şi diminua nivelul de poluare până în 2012, pentruca dincolo de acest termen să cumpere cât mai puţine certificate deemisii.

"În 2013 va fi tristeţe mare. Companiile care nu-şi gestioneazăbine programul de in­vestiţii de mediu vor intra în incapacitate deplată. Eşti obligat acum să te modernizezi. Cred că România va aveao mare problemă strategică. Nu ai bani să cumperi certificate, nuproduci. Nu există posibilitatea unor derogări. Atunci se vaprivatiza România rapid. Nu există o viziune la nivel de acţionari,de industrie. Singurul domeniu în care există un lobby foarteputernic este cimentul, care este foarte bine reprezentat. Se vorface şi alocări gratuite, dar numai în funcţie de politica dedezvoltare. Sistemul de achiziţii de certificate va dura înperioada 2013-2020, după care în mod teoretic ar trebui să urmeze operioadă de emisii zero", explică Brăiloiu.

Preţul carbonului, joc politic

În contextul în care emisiile de carbon sunt în strânsă legăturăcu strategiile industriale pe termen lung, preţul certi­ficateloreste unul care poartă o mare influenţă politică. "Carbonul este unprodus care include un risc politic foarte important. Angaja­mentulunui stat în ceea ce priveşte această problemă are puterea de amodifica preţurile. Un preţ foarte mare al emisiilor de carbon teface necompetitiv. De aceea pe termen lung ai nevoie de o viziunepolitică pe termen lung", explică Brăiloiu. Dincolo de aceştifactori mai sunt încă doi cel puţin la fel de importanţi care facpreţul certificatelor de emisii să joace pe bursele internaţionale,spre bucuria sau necazul unora. "În 2009, preţul s-a prăbuşit de la18 euro la 8 euro. Preţul a urmat criza. Valoarea unui certificatevoluează în funcţie de preţul petrolului şi de producţiaindustrială. Preţul nu va creşte cât nu-şi revine economia.Volumele de tran­zacţionare au scăzut foarte mult, de aproape 10ori", spune Brăiloiu. Maximul atins de preţul certificatelor deemisii a fost de 29 de euro înaintea crizei, iar minimul a fost de2 cenţi.

"Pentru anul acesta ne-am propus iniţial o dublare a cifrei deafaceri, dar volumele au scăzut tare mult, aşa că sperăm să neputem menţine rezultatele de anul trecut", a mai precizatreprezentantul KDF Energy, companie care activează şi pe pieţeledin Grecia, Estonia, Letonia, Lituania şi Bul­garia.

Trading complet

Menţinerea cifrei de afaceri va avea un suport chiar şi încontextul în care este de aşteptat ca volumul tranzacţiilor cucertificate de emisii să scadă: intrarea pe noi segmente de piaţă."În 2010, am obţinut licenţa de furnizare de gaze naturale şi deenergie electrică. Ne propunem să facem un trading complet, cuenergie, gaze şi certificate de emisii. Din toamnă vom începeachiziţia de energie de pe OPCOM (bursa de energie - n. red.) şi degaze de la importatorii din Rusia", spune Brăiloiu.

Deşi afacerile cu energie electrică şi-au trăit cele mai bunevremuri la începutul anilor 2000, când s-au semnat marilecon­tracte directe de achiziţie de energie elec­trică ieftină,Brăiloiu spune că se lansează în acest business pentru a puteaoferi un serviciu complet şi că nu este dispus să preia niciun riscîn mod gratuit. "Încercăm să nu preluăm chiar toate riscurile prinacceptarea unor clienţi care ne-ar putea crea probleme. Facem oselecţie", spune Brăiloiu în contextul în care mulţi furnizori deutilităţi s-au confruntat anul acesta cu o creştere a facturilorneîn­casate pe fondul problemelor de lichidităţi cu care s-auconfruntat clienţii lor. "Cel mai bun om din echipă a adus 30 demilioane de euro din cele 100 de milioane de euro. Nu pot să spuncine este, dar pot să spun că are tot ce-şi doreşte. Odată cuintrarea pe piaţa de furnizare de energie şi de gaze naturale, vommai angaja încă 10 oameni. Avem nevoie de forţă de muncă mai alespe partea de reglementări", spune Brăiloiu. Potrivit unordeclaraţii anterioare ale şefului KDF Energy, un trader bun decertificate de emisii poate să câştige anual până la 200.000 deeuro, ceea ce echivalează cu salariul unui manager de top dintr-omultinaţională.

AFACERI DE LA ZERO