În Polonia, distribuitorii de energie s-au asigurat că în 2026 vor fi aprovizionaţi la costuri reduse, iar guvernul a extins până la finalul acestui an plafonările de preţ pentru electricitatea destinată populaţiei. Aceste lucruri au permis băncii centrale să reducă şi mai mult dobânzile săptămâna trecută, ceea ce înseamnă un plus de energie pentru creşterea celei mai mari economii est-europene, şi aşa campioană europeană.
Instituţia ajustează dobânzile în funcţie de inflaţie, care depinde de preţurile energiei, iar inflaţia se îndreaptă hotărât către ţintă. Ajută şi salariile, al căror avans încetineşte. Totuşi, şi cu frâna pusă, acestea au atins niveluri record. Astfel de evoluţii se văd în consum, un motor de creştere economică. Guvernatorul băncii centrale a spus că şi în decembrie instituţia ar putea să reducă dobânzile.
Un alt oficial de top nu exclude continuarea ieftinirii creditului şi la începutul anului viitor. Dobânda de referinţă în Polonia este în prezent de 4,25%. Inflaţia anuală s-a situat la 2,9% în septembrie şi la 2,8% în octombrie, potrivit rezultatelor preliminare publicate de institutul de statistică al Poloniei (ţinta băncii centrale fiind de 2,5%), iar cea lunară la aproape zero. Pentru acest an experţii estimează o creştere economică de 3,5%, printre cele mai mari din UE şi cu siguranţă cea mai mare din regiune.
În schimb, economia Ungariei stagnează. Şi dobânzile stagnează. Deşi guvernul a făcut clar că vrea dobânzi mai mici şi că riscurile ieftinirii premature a creditului pot fi gestionate, banca centrală este prudentă. Inflaţia anuală s-a menţinut la 4,3% în septembrie, ancorată acolo de multiplele măsuri aplicate de guvern pentru frânarea scumpirilor. Banca centrală se teme că dacă scade dobânzile va destabiliza forintul.
Deprecierea monedei va face produsele din import mai scumpe pe piaţa internă, ceea ce va crea inflaţie, având în vedere că Ungaria acoperă o bună parte din consumul intern cu importuri. Inflaţia descurajează consumul şi frânează creşterea economică. Ungaria importă masiv şi energie. Analiştii de la ING prezic pentru anul acesta o inflaţie de 4,5%, cu şanse bune de încetinire în 2026, dar cu o probabilitate ridicată de accelerare în 2027.
Prin urmare, banca centrală are mânile legate în ceea ce priveşte dobânzile. În aceste condiţii este posibil scenariul în care nu va interveni deloc asupra lor anul viitor, dar, cel mai probabil, vor urma reduceri de cel mult 50 de puncte de bază. Dobânda de referinţă este de 6,5%.
În Cehia, activitatea economică s-a dezmorţit, creşte, iar industria se desprinde de dependenţa de economia germană. Economia cehă rămâne totuşi expusă puternic la cererea pentru exporturi. Inflaţia a accelerat uşor la 2,5% în octombrie. Salariile cresc. În aceste condiţii, în sedinţa de politică monetară de săptămâna trecută banca centrală a menţinut dobânda de referinţă la 3,5%. Dar perspectivele sunt încurajatoare, mai ales pentru că preţurile energiei s-ar putea să scadă la începutul anului viitor, aducând inflaţia mai aproape de ţinta băncii centrale. Distribuitorii mari de energie intenţionează să reducă cu 10% preţurile finale în prima lună a anului viitor. O astfel de măsură ar aduce inflaţia la 2,2%, potrivit ING. Inflaţia ar putea fi frânată şi dacă guvernul umblă la preţurile reglementate ale energiei.
Energia mai ieftină poate să lase loc pentru cheltuieli de consum mai mari, ceea ce stimulează creşterea economică, pe de o parte, iar pe de alta impulsionează inflaţia. De aceea, singura strategie pentru banca centrală nu poate fi decât prudenţa. Şedinţa de politică monetară de săptămâna trecută a fost a patra la rând în care dobânda de referinţa a fost lăsată la 3,5%. Se poate spune că indicatorul a fost îngheţat la acest nivel. Prudenţa băncii centrale cu privire la inflaţie derivă şi din faptul că economia este una cu deficit uriaş de forţă de muncă şi cu rată a şomajului la nivelul minim, factori care pun presiuni ascendente pe salarii, şi mai ales cu preţuri mari ale energiei. Potrivit Eurostat, gospodăriile cehe plătesc printre cele mai mari facturi la energie din Uniunea Europeană.
Acest peisaj est-european face ca economia poloneză să se remarce în mod deosebit. Creşterea economică există, este sustenabilă, nu este nici prea rapidă, nici prea slabă, iar inflaţia pare că a fost adusă sub control. Încrederea consumatorului este bună, iar banca centrală dispune de flexibilitate a politicii monetare – anul acesta dobânda de referinţă a fost redusă de la 5,75% la 4,25%.
Un oficial al instituţiei, adept al relaxării politicii monetare, a prezis că anul viitor indicatorul va fi dus la 3,75%. Pe de altă parte, deficitul bugetar creşte, inclusiv din cauza cheltuielilor sociale. Iar tendinţele demografice sunt negative, ameninţând rezerva de forţă de muncă.
