O mică parte dintre proiectele regenerabile puse pe masă în România ajunge cu adevărat conectată la reţea, iar unul dintre motive este dat de modul în care funcţionează accesul la reţea, a explicat Daniel Secărea, project manager PNE, în conferinţa ZF Energie 2024.
„Din păcate, încă sunt lucruri care ne împiedică. Unul dintre ele este congestia la racordare şi, după cum ştim de la ANRE, din 35 GW aprobaţi pentru evacuare, numai 20% primesc ATR (aviz tehnic de racordare), din care doar 5% ajung să aibă o autorizaţie de înfiinţare”.
Accesul la reţea a fost îngreunat în contextul în care mulţi investiori au luat certificate de urbanism pe diferite terenuri în speranţa că vor câştiga în mod speculativ din avântul pieţei de regenerabile, dar asta înseamnă că multe proiecte nu au fost niciodată în plan cu adevărat.
„Oricine care avea câteva hectare lua un certificat de urbanism în speranţa că va putea vinde un proiect. În fapt nu se întâmplă, dar crează acastă congestie în avizare care ne împiedică şi pe noi. Propunerea sau poziţia noastră a fost că ar trebui să fie o taxă per MW. Până la urmă s-a ajuns la acele garanţii bancare cu acel 5%, care e o variantă foarte bună şi ea”.
Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:
► Noi încheiem anul cumva cu regretul că nu am putut face mai mult, din cauza unor blocaje care ne-au împiedicat să aducem proeictele la un stadiu avansat mai repede.
► Pentru proiectele dezvoltate pe păşuni există legislaţie pentru folosinţă duală, adică generarea de energie şi păşunat, iar proiectele noastre tehnice sunt făcute de aşa natură încât să permită accesul animalelor de talie mică pe dedesubt, aşa cum prevede legislaţia, adică Legea 18 din 1991, OUG 34 din 2013, Legea 254 din 2022. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii refuză prin direcţiile judeţene să accepte scoaterea din circuitul agricol doar a amprentei la sol a parcului, care e cam 5% din suprafaţa parcului.
► Refuzul direcţiilor judeţene în acestă speţă arată că aşteptarea lor în acest moment este ca dacă ai un proiect de 100 ha, noi să scoatem din circuitul agricol 100 ha, să plătim pentru asta, iar tariful este cam 3,3 lei/mp. Mai mult, când scoţi din circuitul agricol o suprafaţă de păşune trebuie să recuperezi aceeaşi suprafaţă din terenuri neproductive. Vă daţi seama ce efort ar fi?
► În România, PNE este activ de mai bine de 10 ani, până în prezent în România noi am realizat un portofoliu de aproximativ 900 MW în eolian şi fotovoltaic, care sunt aproape de operare sau în stadiul de a intra în faza de construire.
► Proiectele dezvoltate de noi se regăsesc în aproape toate zonele ţării, Dolj, Constanţa, Brăila, Bihor, Satu Mare, Cluj.
► Unul dintre proiecte este aproape de a intra în operare în Oradea, un proiect fotovoltaic de 86 MW.
► Momentan, în România ne concentrăm pe dezvoltarea de proiecte regenerabile, dar planul nostru este ca în viitor să intrăm şi în zona de construcţie şi de operare efectivă de parcuri. Ne dorim să fim IPP şi explorăm cu mare atenţie oportunitatea offshore wind.
► Pe lângă cei 900 MW, avem în pregătire, în dezvoltare un portofoliu de 2000 MW, aproximativ 20 de proiecte fotovoltaice şi eoliene şi ne-am îndreptat de curând interesul şi către zona de stocare.