Proiecte energetice in valoare de circa 6 miliarde de euro, carear putea crea mii de locuri de munca si ar putea insemna pentrumulte companii locale iesirea din criza, gandite intre statul romansi investitori privati, refuza sa se concretizeze. Reactoarele 3 si4 ale centralei de la Cernavoda, proiect de 4 miliarde de euro, audeja o intarziere de un an si multi investitori se indoiesc decapacitatea statului roman de a-si sustine participatia majoritara,in timp ce parteneriatele semnate in 2008 cu Termoelectrica pentruinvestitii de 2 miliarde de euro inca se zbat in faza studiilor defezabilitate.
"Sectorul energetic este strategic si statul vrea sa detinacontrolul asupra noilor proiecte cu toate ca lipsesc lichiditatilepentru a asigura finantarea necesara", spune Ramona VolciucIonescu, senior associate in cadrul DLA Piper.
Volciuc da poate cel mai elocvent exemplu pentru aceastaproblema si anume cea a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.
"Exemplul "clasic" este reprezentat de reactoarele 3 si 4,proiect in care statul intentiona initial sa detina aproximativ 20%din societatea de proiect insa inainte de semnare cota dorita aurcat la 51%. Bineinteles, in prezent statul are dificultati in aasigura finantarea ce ar permite demararea constructiei celor douareactoare. Nu este exclus ca statul sa fie de acord sa-si reducaparticipatia in acest proiect in viitorul apropiat", crede Volciuc.Aceasta nu este singura problema care porneste de la statulroman.
"Intrucat in ultimii ani s-au succedat mai multe exercitiielectorale care au produs diferite schimbari in reprezentarea infunctiile executive, acestea au implicat o anumita lipsa decontinuitate in activitatea institutiilor relevante implicate inproiectele de asociere, precum si incertitudini sau incetiniri inderularea acestor proiecte", spune Cristina Filip, partener incadrul firmei de avocatura Peli Filip.
Nici partea legala nu pare a fi gandita astfel incat acesteproiecte sa poata avansa mai rapid.
"Cadrul legislativ ramane in continuare greoi, deseori neclar,incomplet si supus unor modificari dese care sunt de foarte multeori derutante pentru investitori", mai spune Filip.
In legatura cu cele trei termocentrale de la Braila, Galati siBorzesti pe care Termoelectrica ar vrea sa le construiasca alaturide Enel (Italia) si E.ON (Germania), CEZ (Cehia), respectiv GDFSUEZ, proiecte cu o valoare totala de 2 miliarde de euro, lucruriles-au oprit la nivelul studiilor de fezabilitate, in cazul in careacestea au fost finalizate.
"Criza economica a amanat derularea negocierilor. Termoelectricaare probleme financiare chiar fara a aloca resurse pentruinvestitii in proiecte noi", spune Volciuc.
Ca efect al crizei, si consumul de energie a scazut anul trecutcu 8,3%.
"Acesta la randul sau este un indicator pentru firmele privateintrate in aceste parteneriate public-private pentru a-si calculacapacitatea de a-si recupera investitia", spune Mihai Mares,partener si coordonator in cadrul casei de avocatura GarriguesRomania.
Mares mai spune ca si reorganizarea sistemului de productie aenergiei electrice prin infiintarea celor doua companii uriaseElectra si Hidroenergetica le creeaza probleme investitorilor.
De ce nu merge
- Statul isi doreste controlul, dar nu are bani pentru a-sisustine participatia.
- Numirile politice ale unor directori in energie aducinstabilitate proiectelor odata cu schimbarile de pe scenapolitica.
- Cadrul legal este greoi si plin de practici sau de abordaricontradictorii.
- Reducerea consumului de energie face ca recuperarea unei astfelde investitii sa fie pusa sub semnul intrebarii.
- Incertitudinile care planeaza asupra proiectului derestructurare a segmentului energetic pun si ele presiune asupraparteneriatelor dintre statul roman si investitorii privati.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
