Energie

Energia verde fierbe. Investiţii de 3 mld. euro aşteaptă cu sufletul la gură verdictul în „dosarul subvenţiilor“

Autor: Roxana Petrescu

24.01.2013, 00:09 7079

Investitorii în energia verde, domeniu care a înregistrat un adevărat boom în ultimii trei ani atrăgând investiţii de peste 3 mld. euro, fierb în contextul în care bursa zvonurilor privind modificarea schemei de sprijin pentru acest sector creşte de la o zi la alta.

Oficial nu se comunică nimic. Neoficial, toate scenariile se iau în calcul.

Pe de o parte sunt banii deja alocaţi în acest domeniu, dar şi cele 4,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase până în 2020, iar pe de altă parte este povara unor facturi tot mai mari, suportată mai ales de industrie. Presiunile sunt uriaşe, spun oamenii din piaţă.

"Pentru anul acesta avem subvenţii în valoare de peste 500 de milioane de euro din schema de sprijin, iar 4% din scumpirea anunţată de 10% a facturii la energia electrică va veni numai din impactul mecanismului de susţinere a energiei regenerabile prin certificatele verzi. Concluzia o trageţi dumneavoastră", a spus Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, întrebat despre o posibilă modificare a schemei suport pe care România o aplică în acest moment pentru a-i sprijini pe investitorii în energie regenerabilă.

Răspunsul lui Niţă arată tensiunea care exis­tă în acest moment între dimensiunea sprijinului acordat pentru energia regenerabilă şi impactul tot mai puternic pe care aceasta îl are în facturile plă­tite de consumatorii finali, industrie sau populaţie.

În ultimii trei ani, parcul naţional de producţie s-a îmbogăţit cu aproape 2.000 MW noi, echivalentul a trei reactoare nucleare de la Cernavodă, majoritatea fiind instalaţi în parcuri eoliene.

Toată această avalanşă de proiecte a avut la bază doi factori puternici: schema de sprijin foarte generoasă şi condiţiile meteo favorabile. Numai în ultimii trei ani de zile prin această schemă de sprijin în conturile producătorilor de energie verde au intrat aproape 450 mil. euro, cu precizarea că schema se aplică în întregime abia de un an de zile.

Anul acesta, valoarea sprijinului pus la dispoziţie de statul român va ajunge la 550 de milioane de euro, potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru ca până în 2020 valoarea totală a acestei scheme să fie de peste 10 miliarde de euro. Toată suma se va regăsi în facturile plătite de consumatori la energie.

Dincolo de acest lucru, o altă problemă a acestei scheme este faptul că autorităţile locale nu au condiţionat în niciun fel acordarea schemei de sprijin cu obligaţia de a utiliza de exemplu componente locale pentru realizarea acestor investiţii astfel încât să determine dezvoltarea unei industrii de profil autohtone.

În acest moment cel puţin, creşterea facturilor la energie din cauza susţinerii schemei de energie verde nu face altceva decât să rotunjească încasările unor firme care nu produc local, fară un impact asupra industriei autohtone.

Pe de altă parte însă, România s-a obligat în faţa Bruxellesului ca la nivelul anului 2020, 38% din consumul final brut de energie să fie verde, iar fără această schemă de sprijin obiectivul nu poate fi atins. Deşi România beneficiază de o producţie hidro semnificativă, de circa 30% în anii buni, marile hidrocentrale nu intră în această schemă de sprijin, dar producţia lor se ia în calcul pentru atingerea obiectivelor din 2020. Conform statisticilor oficiale, în 2020 producţia făcută de marile hidrocentrale va asigura circa 20% din consumul total de energie. Restul, până la îndeplinirea cotei de 38% ar trebui să fie energie verde susţinută prin schema de sprijin.

Informaţiile neoficiale arată acum că discuţiile privind modificarea schemei de sprijin se învârt în jurul a două posibilităţi: reducerea numărului de certificate verzi acordate, mai ales în domeniul energiei solare, dar şi reducerea valorii acestora, care prin lege este stabilită acum în intervalul 27-55 de euro.

"Va fi înainte o dezbatere publică. Cele două variante nu se exclud. Ele pot fi aplicate simultan", spun însă surse din Ministerul Economiei.

"Noi suntem invitaţi la grupul de lucru, dar acesta este condus de Ministerul Energiei. Ceea ce am făcut noi a fost să livrăm date de­spre valoarea certificatelor verzi estimată pentru 2013 şi 2014, care este capacitatea pusă acum în funcţiune. Deciziile nu vor fi însă luate de noi", a declarat Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.

Oamenii din piaţă vorbesc despre o posibilă reducere a valorii maxime a certificatului până la 30-35 de euro de la maximul de 55. De exemplu, dacă anul acesta ar fi aprobată o astfel de reducere, ar provoca o reducere a veniturilor din certificate verzi de 200 de milioane de euro pentru cei care au pariat sume importante pe acest domeniu. O astfel de măsură, care are impact şi asupra proiectelor deja puse în funcţiune, aminteşte de măsura luată anul trecut de Bulgaria care a decis să taie retroactiv ajutoarele acordate pentru energie verde.

Presiuni enorme

"Valoarea certificatului verde s-ar putea reduce până la 30 de euro şi s-ar putea cupla din nou finanţarea din fonduri europene şi cea din certificate verzi. Va fi însă degeaba pentru că nimeni nu va mai investi. Va fi un dezastru dacă se întâmplă acest lucru, vom ajunge la arbitraje internaţionale. Presiunile sunt uriaşe. Problema este una de interes naţional", spun oamenii din industrie.

Opiniile sunt însă împărţite, existând şi unele voci care susţin că este foarte greu ca schema de sprijin să se modifice de anul acesta şi că interesele politice aflate în spatele multor investiţii, cu precădere din sectorul solar, vor funcţiona ca un scut de protecţie în calea unor schimbări.

Până în acest moment, cei care au pariat enorm pe piaţa proiectelor de energie regenerabilă au fost marile grupuri internaţionale de energie. Cehii de la CEZ au finalizat anul trecut o investiţie de 1,1 miliarde de euro într-un parc eolian de 600 MW în două comune dobrogene Fântânele şi Cogealac. Parcul, care cuprinde 240 de turbine eoliene, este cea mai mare investiţie de acest tip făcută la nivel european. Italienii de la Enel la rândul lor au pariat peste 400 de milioane de euro pentru a capta una dintre cele mai bune brize din Europa, dar şi pentru a beneficia de una dintre cele mai generoase scheme de sprijin. Energias de Portugal sau Verbund sunt alte companii care au investit masiv pe energia verde în România. Mai mult, pentru finanţarea anumitor proiecte de investiţii au fost implicate instituţii europene de finanţare, aşa cum este cazul BERD, care a pus umărul cu 50 de milioane de euro la proiectele dezvoltate de Energias de Portugal.

"Dacă se va reduce valoarea maximă a certificatului, decizia îi va afecta pe toţi, iar acest lucru este dramatic. După numai un an de zile de aplicare completă a schemei de sprijin, să iei o astfel de măsură are efecte greu de cuantificat. Primii ani sunt esenţiali pentru recuperarea unei investiţii. Calculele sunt făcute pornind de la un anumit cadru legal. În mod normal, o abordare corectă ar fi aceea a reducerii suportului, adică a numărului de certificate, pe măsură ce ne apropiem de atingerea ţintelor impuse, să reduci acolo unde este vorba de o supracompensare evidentă. Dar şi aceste lucruri trebuie anunţate cu circa 3 luni înainte de aplicarea concretă astfel încât nimeni să nu fie afectat", crede Adrian Borotea, directorul de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România.

Încă departe de angajamente

De exemplu, potrivit legislaţiei în vigoare, anul trecut 12% din consumul final brut de energie electrică trebuia să vină din energia verde susţinută prin schema de sprijin. Potrivit datelor Transelectrica şi ANRE, în realitate anul trecut doar 7% din toată energia consumată a fost energie verde susţinută prin schema de sprijin.

"Întrebarea este dacă reduci numărul de certificate acordate, cum mai ajungi să-ţi îndeplineşti cota? Piaţa şi preţul se reglează de la sine. Atunci când va exista un exces de certificate, şi preţul va coborî", a declarat Ştefan Gadola, vicepreşedintele EnergoBit, una dintre cele mai mari companii locale active în domeniul echipamentelor energetice, care a decis să investească 40 de milioane de euro într-un parc eolian în Tulcea.

Cele mai recente date publicate de Transelectrica arată că la finalul anului trecut România avea 1.822 MW în parcuri eoliene, 49 MW în parcuri solare şi circa 40 MW în biomasă. Numai în aceste proiecte s-au investit până acum aproape 3 miliarde de euro. În 2020, conform Planului Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), România ar trebui să aibă 4.000 MW în sectorul eolian, 260 MW în domeniul solar şi 600 MW în domeniul biomasei. Dacă se păstrează costul tehnologiilor de acum, acest lucru înseamnă că până atunci ar mai trebui să se mai realizeze investiţii de peste 4,5 miliarde de euro.

"În cazul unor schimbări drastice ale schemei de sprijin, aşa cum ar fi, de exemplu, reducerea valorii certificatelor verzi, alte investiţii faţă de ceea ce s-a realizat până acum clar nu s-ar mai face. Este greu de cuantificat acum impactul unei astfel de măsuri", a conchis reprezentantul CEZ România.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO