Energie

Eurostat: România se poziţionează pe locul 4 pentru cea mai mare creştere de preţ la energia electrică pentru consumatorii casnici. Ce ţări sunt pe primele trei locuri

Eurostat: România se poziţionează pe locul 4 pentru cea mai mare creştere de preţ la energia electrică pentru consumatorii casnici. Ce ţări sunt pe primele trei locuri

Autor: Dorin Oancea, Mediafax

12.05.2020, 19:13 392

România a avut a patra cea mai mare creştere de preţ la energia electrică pentru consumatorii casnici din UE, între al doilea semestru din 2018 şi a doua jumătate a anului trecut, cu o majorare de 10,1%, după Olanda (+19,6%), Lituania (+14,3%) şi Cehia (+11%), anunţă Eurostat. 

Scăderi au fost observate în zece ţări, cu cele mai mari schimbări în Danemarca (-6,3%) urmate de Grecia (-5,8%), Portugalia (-4,9%) şi Bulgaria (-4,7%).

Preţurile energiei pentru casnici în UE au crescut în medie faţă de 2018 cu 1,3% pentru energie electrică şi 1,7% pentru gaze naturale.

În medie, preţurile de energie electrică pentru uz casnic în UE 27 au crescut la 21,6 euro pentru 100 kWh. Aceasta reprezintă o creştere de 1,3% între a doua jumătate a anului 2018 şi a doua jumătate a anului 2019, similară cu rata generală a inflaţiei din aceeaşi perioadă.

În toate statele membre ale UE, preţurile energiei electrice din a doua jumătate a anului 2019 au variat de la 10 euro la 100 kWh în Bulgaria la aproximativ 30 de euro pentru 100 kWh în Danemarca, Belgia şi Germania.

Preţurile gazelor menajere pentru gospodării au crescut în medie cu 1,7% în UE între semestrul II 2018 şi 2019, cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai mult decât rata globală a inflaţiei, la 7,2 euro/100 kWh.

Cu toate acestea, aceasta este în continuare cu 0,3 euro/100 kWh mai mic decât în ​​a doua jumătate a anului 2013, când a fost atins maximul preţurilor la gaz din ultimul deceniu. Printre statele membre, preţurile gazelor au variat de la sub 4 euro/100 kWh în România, Ungaria şi Letonia până la aproximativ 9-10 euro/100 kWh în Italia, Olanda şi Spania şi aproape 12 euro/100 kWh în Suedia.

Impozitele şi taxele reprezintă 41% din preţul energiei electrice plătite de gospodării în a doua jumătate a anului 2019 şi 31% din preţul gazelor naturale.

Exprimate la paritatea puterii de cumpărare, (PPS), o referinţă comună care elimină diferenţele generale de nivel de preţ între ţări, se poate observa că preţurile cele mai mici la energia electrică pentru uz casnic au fost înregistrate în Finlanda (14,4 PPS pe 100 kWh) şi Luxemburg (14,6), urmate de Malta (15,4), Franţa (17,5), Suedia (17,6), Estonia (18,2), Ungaria şi Olanda (ambele 18.3).

Cele mai mari preţuri exprimate în PPS au fost înregistrate în România (27,8), Germania (26,8), Spania (26,2), Portugalia (26,0), Belgia (25,9), Cehia (25,5) şi Cipru (25,1).

Între a doua jumătate a anului 2018 şi a doua jumătate a anului 2019, preţurile gazelor menajere în monedă naţională au crescut în unsprezece state membre. Cele mai mari creşteri au fost observate în Spania (+ 16,7%), urmate de Croaţia (+ 12,9%), Olanda (+ 12,1%) şi Franţa (+ 10,0%). În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Letonia (-22,0%), Danemarca (-15,5%), Grecia (-10,2%) şi Belgia (-8,3%).

Exprimate în euro, preţurile medii ale gazelor menajere în a doua jumătate a anului 2019 au fost sub 5 euro la 100 kWh în România şi Ungaria (ambele 3,3 euro la 100 kWh), Letonia (3,5 euro), Croaţia, Lituania şi Luxemburg (toate 4,1 euro), Estonia şi Bulgaria (ambele 4,5 euro), Polonia (4,7 euro) şi Slovacia (4,8 euro). Preţuri la gaz peste 10 euro la 100 kWh au fost înregistrate în Suedia (11,7 euro) şi Spania (10,2), urmat de Olanda (9,7 euro), Italia (9,3 euro) şi Franţa (8,4 euro).

Preţul mediu al gazelor naturale în UE a fost de 7,2 euro la 100 kWh.

La paritatea puterii de cumpărare, se poate observa că, preţul cel mai redus al gazelor menajere a fost înregistrat în Luxemburg (3,4 PPS la 100 kWh), înaintea Letoniei (5,0), Belgia (5,2), Germaniei (5.5), precum şi Ungaria (5.6), Estonia (5.8) şi Danemarca (5.9). În schimb, cele mai mari preţuri au fost observat în Spania (11,2), Suedia (9,9), Italia (9,5), Portugalia (9,3) şi Bulgaria (9,0).

Cea mai mare pondere a impozitelor şi taxelor în preţul gazelor naturale se regăseşte în Danemarca şi Olanda, iar cea mai redusă în Grecia şi Luxemburg.

AFACERI DE LA ZERO