Măsurile de distanţare socială luate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 au schimbat complet peisajul citadin, întrucât forfota creată de oameni şi maşini pe străzi, agitaţia din parcuri, instituţii şi de la locurile de muncă au fost stinse odată cu limitarea mobilităţii.
În urma interdicţiilor de deplasare, benzinăriile au ajuns şi ele să fie frecventate destul de rar, în general de câte un şofer cu declaraţia pe propria răspundere la purtător şi cu treburi, probabil, justificate şi fără posibilitate de amânare. Cu alte cuvinte, bate vântul.
Prin urmare, veniturile staţiilor de alimentare cu combustibil este probabil să fi scăzut şi ele considerabil în perioada de izolare, iar rezultatele financiare pentru primul trimestru al anului sunt aşteptate cu emoţii.
La vânzările scăzute de carburanţi se adaugă şi lipsa vânzărilor din zonele de gastro aferente benzinăriilor, aceste spaţii fiind închise pe perioada stării de urgenţă.
Un element care complică însă şi mai tare situaţia este prăbuşirea preţurilor petrolului. Petrolul american WTI (West Texas Intermediate) s-a depreciat de la începutul anului cu peste 77%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de pe platforma Investing. Iar pe 20 aprilie, contractele cu livrare în luna mai s-au tranzacţionat la minus 37,6 dolari pe baril, fiind pentru prima oară în istorie când acestea au înregistrat o valoare negativă.
Însă preţul de la pompă în România nu este influenţat direct de cotaţia WTI, ci de preţul petrolului Brent sau Ural. Dar şi cotaţia Brent a scăzut de la începutul anului, cu 67,3%, arată calculele ZF.
„Evoluţia Brent este corelată cu West Texas Intermediate, dar în timp această corelare a mai slăbit. La Brent nu o să ajungem la cotaţii negative. Trendul de scădere este şi pe Brent şi va mai fi şi pentru următoarele două săptămâni. La pompă contează ce se întâmplă cu Brent şi Ural (de referinţă pentru Rusia - n.red.), care în general sunt corelate. Ce se întâmplă la New York nu ne afectează în mod direct, ci afectează într-o anumită măsură cotaţia Brent”, spune Claudiu Cazacu, consultant de strategie al XTB România, care consideră că dacă Brent se duce mai mult în jos, impactul va fi mult mai mare decât cel de pe piaţa americană.
Stocurile sunt pline, iar petrolierele aşteaptă în porturi să fie descărcate. Dar consumul a scăzut în ultima perioadă ca urmare a coronacrizei şi nu avem nevoie să-l descărcăm, astfel că în ciuda eforturilor OPEC şi Rusia de scădere a producţiei, o prăbuşire a preţurilor era inevitabilă.
Cu toate acestea, preţurile benzinei şi motorinei la pompă s-au ieftinit de la începutul anului într-un ritm semnificativ mai scăzut faţă de Brent. În parte, scăderea preţurilor a venit şi ca urmare a diferenţei dintre cerere şi ofertă, cerere joasă-ofertă ridicată.
Dacă la începutul anului preţul mediu al unui litru de benzină standard era de 5,27 de lei, pe 23 aprilie litrul avea o medie de 4,44 de lei, adică cu 83 de bani sau cu 15,7% mai puţin. Iar din cei 83 de bani, 27 de bani au fost reduşi pe 23 aprilie. În ceea ce priveşte motorina, preţul unui litru a scăzut în această perioadă cu 81 de bani sau 14,8%, de la 5,45 lei pe 1 ianuarie la 4,64 de lei pe 23 aprilie, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la peco-online.ro.
Ministrul Economiei Virgil Popescu spunea la o zi după ce cotaţia contractelor pe WTI scadente în mai a trecut în teritoriul negativ că pe termen scurt România nu va fi afectată foarte tare de preăbuşirea preţurilor petrolului şi că scăderea preţurilor la pompă s-ar traduce şi prin încasări mai mici la buget.
Pe de altă parte, Claudiu Cazacu estima acum patru zile pentru ZF că preţul benzinei ar trebui să scadă în următoarele două săptămâni cu 16%-18%. Cu 5,7% a scăzut pe 23 aprilie, iar potrivit acestei estimări, până la începutul lunii mai benzina ar trebui să mai scadă cu încă circa 53 de bani.
Deja, din 23 aprilie Petrom, liderul pieţei de distribuţie a carburanţilor, a redus preţul benzinei cu 9 bani. Pe 21 aprilie, la staţia Petrom din spatele hotelului Intercontinental din Bucureşti benzina figura cu 4,51 lei pe litru, iar două zile mai târziu ajunsese la 4,42 de lei.
Şi benzinăriile OMV şi MOL au făcut aceeaşi ieftinire, acestea ajungând la preţul pe care îl figura Petrom cu o zi înainte. Una lângă alta pe Bulevardul Corneliu Coposu, două dintre acestea şi-au redus preţul benzinei de la 4,6 lei litrul pe 21 aprilie la 4,51 lei litrul pe 23 aprilie.
Dacă va mai scădea, nu ştim, cert este că, aşa cum a transmis şi Comisia Europeană, în ultima lună România se afla pe locul cinci în Uniunea Europeană în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Ungaria, Luxemburg şi Polonia.
În cazul motorinei, ţara noastră este situată pe locul şapte între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte cel mai mic preţ la acest tip de combustibil, după Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Polonia.
Comparativ cu celelalte ţări UE, România se clasează pe locul 22 la benzina fără taxe, ca fiind cea mai ieftină, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este pe locul al 17-lea în topul celor mai mici preţuri.
