România este unul dintre statele europene cu o situaţie comodă în ceea ce priveşte resursele interne de gaze naturale, circa 80% din consumul intern putând fi alimentat cu gazul produs aici.
Dar cu o economie dependentă de exporturi către statele europene, multe dintre ele puternic afectate de criza energetică, poziţia României în faţa crizei gazului nu mai este la fel de solidă. Care sunt vulnerabilităţile majore? „Oferta globală de gaz va rămâne limitată chiar şi în 2024, lucru care duce preţurile şi mai sus. Acest lucru va lovi în veniturile populaţiei, ceea ce va duce la o scădere a cererii în economie. Companiile ar putea alege să reducă producţia pentru a limita costurile cu energia, lucru care mai departe se va duce către lanţurile de aprovizionare din alte sectoare şi ţări. De exemplu, o încetinire a Germaniei, inima industrială a Europei, va fi resimţită de furnizorii ei din statele central şi est-europene“, se arată într-o analiză The Economist.
Germania este cea mai importantă destinaţie de export pentru economia României, urmată de Italia, afectată şi ea de criza energetică, şi Franţa. Odată cu declanşarea războiului din Ucraina, Germania este unul dintre cele mai afectate state de criza gazului rusesc, fiind forţată să găsească alternative contra cronometru.
De succesul acestei lupte nu depinde însă numai economia Germaniei, ci şi cea a ţărilor care au parteneriate comerciale semnificative cu ea. România este unul dintre aceste state.
