Doar 15% dintre consumatorii de energie din România aveau la finalul anului trecut montate contoare inteligente, dispozitivul de la care porneşte de fapt tot conceptul de smart grids, procentul scăzut fiind cauzat şi de faptul că cei mai mulţi dintre operatorii de distribuţie nu şi-au îndeplinit obligaţiile de investiţii.
La nivel naţional, cele mai slabe rezultate le are grupul Electrica, aşa cum arată datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Potrivit datelor pe 2020, grupul Electrica reuşise să conecteze numai între 2% şi 4% din clienţii din portofoliu la contoare inteligente, în funcţie de zona de distribuţie acoperită. Spre comparaţie, companiile de distribuţie din grupul Enel deja au aproape o treime dintre clienţi contorizaţi prin sisteme inteligente.
Implementarea contoarelor inteligente este un proces cheie în digitalizarea infrastructurii de distribuţie a energiei şi face saltul către conceptul de smart grid şi apoi către cel de smart city.
Statisticile arată însă că România este una dintre statele cu cea mai slabă penetrare a contorizării inteligente în contextul în care în state precum Danemarca, Spania, Italia şi Estonia gradul de contorizare inteligentă a ajuns la 100%.
