♦ După un îngheţ de un deceniu, România în sfârşit a văzut primii 50 MW conectaţi la reţea şi reia astfel investiţiile într-un domeniu care schimbă radical mixul energetic local ♦ Pentru anul acesta, sunt estimaţi alţi 380 MW. Pentru la anul 490 MW, pentru ca în 2027 să existe un apogeu al instalărilor de 600 MW ♦ Începe „furtuna“?
Germania este ţara care a montat anul trecut cele mai multe proiecte eoliene din UE, cu peste 4.000 MW instalaţi. Cu un parc impresionant de peste 72.600 MW în parcuri eoliene, Germania a ajuns la o pondere a energiei eoliene în mixul său de 30%. Până şi acest proiect pare mic în comparaţie cu Danemarca, unde 56% din energie vine de la morile de vânt.
România are şi ea propriul ei record pentru că aici s-au instalat cele mai mari turbine ca şi capacitate, arată datele WindEurope, nişte coloşi de peste 6 MW. În total, România a conectat 50 MW noi, extrem de importanţi, pentru că sunt primii pe care piaţa îi vede după un îngheţ de aproape un deceniu.
„Oamenii pun la îndoială multe lucruri, dar cred că au realizat sau vor realiza că energia a devenit o armă. Este clar pentru majoritatea politicienilor că poziţia pe care Europa o ţine acum nu este sustenabilă, 60% din energia importată nu este sustenabilă. Ne trebuie mai multă energie curată. Avantajul este că energia curată este mai ieftină, deci aceasta este direcţia către care ar trebui să mergem“, a spus Joachim Steenstrup, global head of external affairs & strategy, Eurowind Energy, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2025, eveniment care a avut loc în perioada 26-28 februarie în Bucureşti. Danezii de la Eurowind tocmai ce au ajuns la un portofoliu în dezvoltare de 8 GW pe plan local, dublu faţă de nivelul de 4 GW de anul trecut. „Cred că mulţi oameni din România subestimează potenţialul ţării“, a mai spus el în intervenţia sa.
