„Cererea de oţel nu va mai fi ce a fost.“
Pe piaţa petrolului, Statele Unite au devansat pentru scurt timp Arabia Saudită ca cel mai mare exportator al lumii pe fondul creşterii explozive a petrolului de şist. Pe de altă parte, zilele de aur ale minereului de fier par numărate odată cu scăderea cererii din China, cel mai mare cumpărător din lume.
Statele Unite au devenit temporar cel mai mare exportator de petrol al lumii în condiţiile în care producţia record de petrol de şist şi-a găsit calea către clienţi din întreaga lume, iar lucrurile nu se vor opri aici, potrivit Bloomberg.
America a exportat aproape 9 milioane de barili pe zi de ţiţei şi produse petroliere în iunie, devansând Arabia Saudită, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Livrările peste graniţe ar putea creşte şi mai mult în condiţiile în care companiile adaugă infrastructură pentru a transporta producţia în creştere din câmpurile din Texas şi New Mexico către coastă.
Producţia în creştere puternică a Americii, cât şi îngrijorările privitoare la cererea mondială alimentate de războiul comercial dintre SUA şi China au determinat o scădere de aproape 20% a preţului ţiţeiului Brent de la un maxim din aprilie.
Saudiţii au recâştigat prima poziţie în iulie şi august pe fondul uraganelor şi continuării disputei comerciale, însă lupta pentru primul loc ar putea rămâne una strânsă în lunile următoare. În condiţiile în care Arabia Saudită îşi reduce în continuare producţia, exporturile americane ar putea creşte cu încă 33% de la nivelurile din iunie până la 4 milioane de barili pe zi, potrivit IEA.Pe o altă piaţă majoră de materii prime, minereul de fier are în faţă un declin prelungit, lent în următoarea jumătate de deceniu.
Preţurile ar urma să scadă pe termen lung în condiţiile în care impactul reducerii cererii din partea celui mai mare cumpărător, China, va şterge creşterea consumului înregistrată pe alte pieţe emergente, potrivit Citigroup.
„Cererea de oţel nu va mai fi ce a fost“, arată Ed Morse, director Citigroup.
Traiectoria preţurilor minereului de fier, dar şi soarta celor mai mari companii miniere din Australia şi Brazilia, depinde în mare parte de evoluţia cererii din China. În contextul în care cea mai mare economie asiatică încetineşte, iar guvernul acesteia reorientează creşterea dinspre infrastructură şi industria grea către consumatori, cererea de oţel este aşteptată să rămână neschimbată şi mai apoi să scadă, deşi nu există un consens privitor la momentul în care acest lucru se va întâmpla.
.
