♦ Grupul are deja şi un client de referinţă pentru producţia din România: Ahold Delhaize, lanţul de retail olandez prezent şi pe piaţa locală. „Construim un proiect eolian de 96 MW, din care peste 50% din producţie este angajată printr-un PPA cu Delhaize“, explică Alexopoulos. Este vorba de un PPA virtual - energia este injectată în reţea, nu livrată fizic, dar preţul este blocat în funcţie de producţia activului regenerabil. „Efectiv, este ca şi cum Delhaize cumpără direct din activ, deşi fizic toată lumea injectează în reţea şi toată lumea cumpără din reţea“, lămureşte directorul.
Grupul elen Helleniq Energy, unul dintre cei mai mari rafinatori din sud-estul Europei, tratează România ca pe a doua piaţă de referinţă din portofoliul său de regenerabile, după piaţa de origine cu un plan de investiţii în sectorul energiei verzi de 1 miliard de euro până la sfârşitul deceniului şi o capacitate ţintă de 850 de megawaţi instalaţi. George Alexopoulos, director general adjunct al grupului, a explicat logica acestui pariu într-un interviu acordat Ziarului Financiar la Bucureşti.
Totul a pornit de la o decizie luată în 2021. „Ne-am uitat la tendinţa de electrificare, care era destul de clară. Am văzut tranziţia graduală de la produsele noastre de bază - hidrocarburile lichide - spre alte produse, inclusiv electricitate. Şi aceasta se apropia“, spune Alexopoulos.
La acea vreme, grupul cu o cifră de afaceri de 10 miliarde de euro şi un EBITDA de circa 700 de milioane de euro anual nu deţinea practic nimic în regenerabile - doar 26 de megawaţi instalaţi, o cifră neglijabilă pentru un grup de această dimensiune. Cinci ani mai târziu, capacitatea operaţională a ajuns la 564 MW, cu un plan de a atinge 1,5 GW în doi ani şi 2 GW până în 2030.
Decizia de a investi în regenerabile nu a venit de la consultanţi externi, ci din interior. „Consultanţii nu îţi spun tot ce trebuie să ştii şi adesea îţi spun ce vrei să auzi - dar aceasta este altă discuţie“, spune Alexopoulos cu o doză de autoironie.
Grupul a identificat singur sinergiile evidente dintre businessul tradiţional şi cel nou: rafinăriile Helleniq consumă singure un terawatt-oră de electricitate, adică 2% din consumul total al Greciei. „Ghiceşte ce? Regenerabilele sunt cel mai intensiv tip de investiţie din punct de vedere al capitalului, deoarece totul este capital. Materia primă este gratuită, costul operaţional este relativ mic. şi noi suntem buni la implementarea proiectelor de capital. Suntem investitori pe termen lung“, explică directorul.
România a intrat în strategie nu din întâmplare, ci ca urmare a unui calcul precis. „Am văzut o piaţă mare, de departe cea mai mare din regiune. Am văzut o piaţă cu potenţial semnificativ de creştere şi cu o atitudine pozitivă faţă de regenerabile. Am văzut un traseu de dezvoltare previzibil“, explică directorul grec. „Mă aştept ca România să fie o piaţă importantă pentru noi. Aş spune că, după Grecia, este cea mai importantă piaţă pentru regenerabilele şi pentru businessul nostru de energie.“
Potrivit raportului de rezultate publicat pe 14 mai, grupul a pus în funcţiune primele două parcuri fotovoltaice din sudul României, cu o capacitate totală de 58 MW, în urma unui acord semnat în 2023 cu compania Metlen pentru construcţia şi achiziţia a patru parcuri cu o capacitate totală de 211 MW. Celelalte două proiecte, totalizând 153 MW, sunt aşteptate să intre în operare în cursul anului. Portofoliul total al grupului în România depăşeşte deja 850 MW, dacă se iau în calcul toate proiectele aflate în diverse stadii de dezvoltare.
Alexopoulos detaliază: „Avem deja primele două parcuri fotovoltaice de 58 MW. Până la sfârşitul anului vom avea 200 MW capacitate fotovoltaică instalată. Dacă adăugăm parcul eolian din Galaţi de 96 MW - contractat printr-un PPA cu Ahold Delhaize - ajungem la circa 300 MW în aproximativ un an de zile. Planul nostru cuprinde un pipeline de 800-850 MW, cu livrare până în 2030, iar investiţia totală poate ajunge la un miliard de euro. Aceasta arată angajamentul nostru faţă de sector, faţă de ţară şi viziunea noastră pe termen lung.“
Referitor la parcul eolian de 96 MW din Galaţi, directorul precizează că fundamentele au fost deja turnate şi că recepţia turbinelor eoliene este în curs. Prima producţie comercială este estimată pentru vara lui 2027. în paralel, grupul are în derulare
250 MW de proiecte în Grecia şi 123 MW de proiecte hibride în Bulgaria.
Ahold Delhaize, primul client ancorat
Grupul are deja şi un client de referinţă pentru producţia din România: Ahold Delhaize, lanţul de retail olandez prezent şi pe piaţa locală. „Construim un proiect eolian de 96 MW, din care peste 50% din producţie este angajată printr-un PPA cu Delhaize“, explică Alexopoulos. Este vorba de un PPA virtual - energia este injectată în reţea, nu livrată fizic, dar preţul este blocat în funcţie de producţia activului regenerabil. „Efectiv, este ca şi cum Delhaize cumpără direct din activ, deşi fizic toată lumea injectează în reţea şi toată lumea cumpără din reţea“, lămureşte directorul.
Strategia de piaţă în România vizează în principal clienţi industriali şi comerciali mari. „România are o bază industrială serioasă - ciment, metale feroase, chimie, rafinare. Vedem un mix bun de potenţiali clienţi“, spune Alexopoulos, fără să excludă posibilitatea unor parteneriate cu companii greceşti prezente pe piaţa locală. Retailul rezidenţial nu este, deocamdată, o prioritate. „Ne concentrăm pe gestionarea energiei noastre la nivel regional şi pe clienţi industriali şi comerciali mari“, precizează el, deşi lasă uşa deschisă pentru viitor: „Retailul? Vom vedea.“
Preţurile şi riscul de supraaglomerare a pieţei
Unul dintre riscurile semnalate în mod deschis este evoluţia preţului energiei pe piaţa spot: piaţa se va aglomera, preţurile vor scădea, unele proiecte nu vor fi sustenabile. Alexopoulos nu contestă premisa, dar nu o consideră o ameninţare decisivă pentru grupul său. Invocă mai multe mecanisme de protecţie: hibridizarea activelor prin baterii - care permit transferul producţiei spre orele cu preţuri mai mari -, diversificarea portofoliului între eolian şi fotovoltaic şi PPA-urile care blochează preţul pentru o parte semnificativă din producţie.
„Venim dintr-o piaţă matură şi aglomerată. Avem experienţă în gestionarea acestui tip de mediu“, spune el. „Nu pariem pe crize. Pariem pe un management energetic bun, pe investiţii care să ne îmbunătăţească profilul, cum ar fi bateriile, şi pe un portofoliu diversificat care include eolian şi fotovoltaic“, rezumă Alexopoulos.
Pe segmentul bateriilor, România i se pare chiar mai avansată decât Grecia în ce priveşte reglementarea bateriilor colocalizate. Grupul lucrează la două proiecte de stocare proprii: unul de 100 MW/200 MWh, aproape finalizat în zona Thessaloniki, şi un al doilea de 50 MW/200 MWh, care ar trebui să fie operaţional până la sfârşitul anului. Alexopoulos menţionează că preţul bateriilor a scăzut cu cel puţin 20% între cele două proiecte, ceea ce schimbă semnificativ ecuaţia financiară a proiectelor de stocare.
Randamente modeste, dar ajustate la risc
Randamentele din regenerabile sunt, recunoaşte el, modeste în comparaţie cu cele din rafinare sau upstream. „Proiectele de regenerabile au tipic randamente de o singură cifră - high single digits, dacă proiectul este bine structurat. Dacă adaugi project finance, poţi obţine randamente ale capitalului propriu în zona low double digits. Acestea sunt randamentele pieţei.“ întrebat de ce investeşte într-un business cunoscut pentru randamente mici, Alexopoulos răspunde: „Trebuie să ajustezi randamentul la risc ca să poţi compara. Urmăm o abordare de portofoliu diversificat, ceea ce înseamnă că pe anumite componente ale portofoliului putem accepta randamente mai mici.“ Sinergiile cu restul grupului - management energetic mai bun, PPA-uri, conexiuni între segmente - pot livra un randament „puţin mai bun pe acelaşi proiect. Dar nu va deveni un randament spectaculos“, admite el.
Rezultatele grupului pe primul trimestru din 2026 - publicate pe 14 mai la Atena - arată că miza pe diversificare nu ţine doar de viitor. Helleniq a raportat un EBITDA ajustat de 293 milioane euro, în creştere cu 63% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda unui context geopolitic dificil. De la sfârşitul lunii februarie 2026, criza din Strâmtoarea Hormuz a perturbat semnificativ fluxurile globale de petrol şi gaze, ducând la scumpiri masive - preţul Brent a urcat de la circa 69 dolari/baril în primele două luni ale anului la 104 dolari/baril în martie, apropiindu-se la un moment dat de 120 dolari. Marjele de rafinare benchmark au ajuns la 11,4 dolari/baril faţă de 5,1 dolari/baril în T1/2025, cel mai ridicat nivel din trimestrul trei din 2023. Profitul net raportat a urcat la 284 milioane euro faţă de 11 milioane euro în T1/2025, parţial pe seama efectelor de inventar. Segmentul de Energie a contribuit cu 38 milioane euro la EBITDA ajustat în T1, faţă de 12 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2025, reflectând consolidarea integrală a Enerwave - fosta joint-venture 50-50 cu Edison Italia, preluată integral de Helleniq în iulie 2025. Producţia de energie a crescut de la 173 GWh în T1/2025 la 935 GWh în T1 2026, iar capacitatea instalată operaţională a grupului în energie a ajuns la 1.404 MW.
Întrebat dacă România ar putea deveni mai importantă decât Grecia în portofoliul de regenerabile al grupului, Alexopoulos nu exclude scenariul, dar îl contextualizează. „Nu cred că e o competiţie între două ţări. E o chestiune de timing în dezvoltarea portofoliului. Se întâmplă că pieţele sunt comparabile ca dimensiune - ambele în jurul a 50 de terawaţi-oră consum anual. România are o populaţie dublă, deci cu siguranţă mai mult spaţiu de creştere.“ Concluzia sa este că nu regulamentele sau politicile fac diferenţa, ci ritmul natural al maturizării pieţei.
