ZF Power Summit ’17, conferinţa dedicată sectorului energetic organizată de Ziarul Financiar în perioada 20-21 februarie, lansează o dezbatere amplă despre concurenţa în domeniul carburanţilor, dar şi despre tendinţele care sunt vizibile într-o piaţă de aproape 10 miliarde de euro.
De ce fără taxe preţul carburanţilor este mai mare în România decât în state fără rezerve şi cum pot fi atraşi noi jucători în acest sector? De ce ar ajuta o aplicaţie de comparare a preţurilor, propunere lansată de Consiliul Concurenţei, în contextul în care diferenţele sunt minore de la o benzinărie la alta?
În România, mai bine de o treime din cerere este acoperită prin producţia locală. Preţul fără taxe al unui litru de carburant include toate costurile legate de obţinerea acestuia, achiziţia petrolului, costurile legate de procesare, transportul până la pompe, cheltuielile cu salariile angajaţilor şi desigur marja de profit pe care şi-o aplică fiecare companie petrolieră în parte.
Cel puţin pe partea de salarii, petroliştii din România au costuri mai mici cu forţa de muncă. Nici pe partea de aprovizionare a rafinăriilor costurile din România nu ar trebui să fie mai mari decât cele din Austria. Spre exemplu, Petrom procesează exclusiv petrolul din producţia proprie, ceea ce presupune costuri de transport de la câmpurile de extracţie la poarta rafinăriei mai reduse, în timp ce rafinăriile operate de Rompetrol sau de Lukoil primesc petrolul chiar de la grupurile-mamă.
Pe de altă parte, cert este că infrastructura rutieră este slab dezvoltată în România, lucru care ar putea creşte costurile de transport de la poarta rafinăriei către benzinării.
În acest context, Ziarul Financiar i-a chemat la masa discuţiilor pe cei mai mari petrolişti din România, pe de o parte, şi pe Consiliul Concurenţei, pe de altă parte, pentru a afla exact cât de deschisă este această piaţă de 10 miliarde de euro.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, Cătălin Dumitru, senior vice-president KMG International şI Ileana Sorina Bălţatu, deputy CEO al NIS Petrol, companie controlată de gigantul Gazprom, se numără printre cei care au acceptat invitaţia ZF la dialog.
Deschiderea pieţei nu este însă unicul subiect, comerţul cu carburanţi fiind într-o transformare profundă.
Cât de reală este ameninţarea mobilităţii electrice şi până la urmă acest fenomen este o problemă sau o oportunitate pentru petrolişti? În ce se mai poate transforma o benzinărie după ce a devenit supermarket sau florărie? Câte maşini vor fi la mia de locuitori în cinci ani de zile şi faţă de cele 2.000 de benzinării de acum câte altele se vor construi?
La început de an, companiile care au bugete de investiţii de milioane de euro îşi prezintă predicţiile la ZF Power Summit.
Retailul de carburanţi din România este dominat de patru companii petroliere, toate membre ale unor grupuri internaţionale, care împreună concentrează peste 70% din cele 2.000 de benzinării active, dar care ţin în mâini aproape 90% din volume.
Cele patru companii sunt OMV Petrom Marketing, braţul de retail al OMV Petrom, Rompetrol Downstream, firma care administrează benzinăriile Rompetrol, Lukoil România, firmă care are în portofoliu 300 de benzinării, şi MOL România, filiala locală a grupului petrolier ungar MOL.
ZF Power Summit’17 – Fuel for the Future va avea loc în perioada 20-21 februarie la sala Atlas a hotelului Radisson Blu din Bucureşti. Găsiţi toate informaţiile legate de acest eveniment, agenda actualizată, lista temelor de discuţii şi prezentarea speakerilor pe site-ul dedicat summit-ului, în secţiunea de Conferinţe găzduită de www.zf.ro.
ZF Power Summit’17. Două zile. Totul despre energie.
