Punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă şi antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situaţii excepţionale cum sunt starea de urgenţă, asediu, mobilizare parţială sau totală a forţelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă şi a unor centrale pe cărbuni care să fie folosite tot în acelaşi scop face parte din programul de guvernare pentru Ministerul Energiei.
Această infrastructură de rezervă de capacitate va fi subvenţionată de stat şi va fi declarată infrastructură critică naţională. Până la acest pas, sunt momente în care România nu mai ştie ce să pună în funcţiune pentru a acoperi consumul de energie, situaţia cauzată de 35 de ani de lipsă de investiţii. Finalizarea unor proiecte majore însă este inclusă în programul de guvernare.
Printre cele mai importante proiecte se numără:
- Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă;
- Realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă;
- Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni - SMR, în condiţii de fezabilitate economică şi cu încurajarea unei industrii locale româneşti pentru lanţul de furnizare a componentelor de bază;
- Realizarea programului de restructurare al CE Oltenia, prin construirea de capacităţi de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2 (Işalniţa - 850 MW, Turceni - 475 MW), precum şi a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, respectând principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producţia de energie în bandă (termocentrale pe gaz);
- Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, judeţul Mureş, prin construirea unei centrale de ultimă generaţie pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului şi sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziţia către un mix energetic mai curat şi sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare şi utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susţine şi obiectivul strategic naţional de a atinge o capacitate de producţie de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030.
- Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430MW) şi Mintia (1750MW)
- Dezvoltarea de capacităţi de producţie energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanţate din fonduri europene şi îndeplinirea ţintei din PNRR de 5000 MW eolian şi solar, susţinute de mecanismul Contractor pentru Diferenţă până în 2030, încă 3500 MW eolian şi solar şi peste 3000 MWh capacităţi de stocare instalaţi şi conectaţi la reţea, până la finalul anului 2026.
“Vom dubla capacitatea de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând 7.000 MW prin noi investiţii la Transelectrica (program de 7 miliarde de lei, din fonduri proprii, şi 2,8 miliarde de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice).”
Pe zona de reţele de gaze este prevăzut un buget de 500 de milioane de euro pentru extinderea acestora.
“Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacităţi de exploatare offshore şi onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele. Investiţiile în infrastructură de stocare energie electrică şi gaze naturale şi în reţelele de transport şi distribuţie vor facilita reducerea importurilor de energie şi vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situaţii de urgenţă”, se mai arată în programul de guvernare.
