Noua lege offshore a fost depusă astăzi la Parlament, potrivit informaţiilor transmise vineri de Virgil Popescu, ministrul Energiei.
“Prin modificările pe care le aducem la legea 256, aprobată în 2018, deblocăm investiţiile şi, astfel, asigurăm independenţa energetică a României şi reducem dependenţa de gazul rusesc. Stabilim un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % (statul român) – 40% (investitorul) ”, spune Virgil Popescu într-o postare pe FB.
Ministrul Energiei nu spune nimic în postarea sa de condiţia anterioară, ca 50% din gaze să fie livrate în România. Proiectul ridica această condiţie, aşa că gazul din Marea Neagră va putea fi exportat integral în Ungaria şi Austria, dupa cum vrea de fapt OMV.
Un alt aspect extrem de important menţionat de ministrul Energiei se referă la faptul că legea asigură stabilitatea şi predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).
Potrivit lui Virgil Popescu, primele gaze din Marea Neagră vor ieşi în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, investitorii de la Black Sea Oil and Gas fiind în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepţie la finalizarea lucrărilor.
În plus, legea stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, practic urgentând investiţiile onshore de la Caragele, judeţul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.
“Estimăm că lucrările vor începe aici la începutul anului 2024. La perimetrul Neptun Deep vor începe lucrările anul viitoare şi primele gaze naturale vor veni cel mai devreme la sfârşitul anului 2026 – începutul anului 2027. Da, aşa cum am spus românii vor avea gaz românesc în case. Şi nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-şi producţia cu mult peste necesarul actual de consum intern. Şi un alt aspect foarte important: ţara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională”, mai spune Virgil Popescu.
Liderii PSD, PNL şi UDMR, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă şi Kelemen Hunor, au depus vineri, în Parlament, proiectul Legii offshore.
„Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv în aşa fel încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % statul român– 40% investitorul”, spun oficialii statului.
Conform proiectului, titularii de acorduri petroliere offshore sau onshore de adâncime sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.
Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie, înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de 85 de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore, se specifică în proiectul legii offshore.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
