♦ Poate că a vorbi despre o strategie bună de dezvoltare a sectorului de producţie a energiei după un deceniu de îngheţ în regenerabile şi o criză de alimentare în plină desfăşurare ar putea fi ceva „disonant“. Dar privind în perspectivă, în absenţa unor evenimente majore, dezvoltarea în formulă hibridă a regenerabilelor, adică producţie, uneori un mix de eolian şi solar, alături de stocare, pare a fi un loz câştigător, arată un articol realizat de The Economist.
Datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că la începutul lunii august puterea instalată la nivelul sistemului energetic naţional a ajuns la un total de 20.206 MW, în creştere faţă de 1 iulie 2026.
În zona de energie eoliană s-au conectat 107 MW de proiecte de energie în acest interval de o lună, astfel că România avea pe 1 august o capacitate în eoliene de 3.292 MW.
Pe partea de parcuri solare, saltul este mai accentuat, cu 322 MW de capacitate conectaţi la reţea doar în ultima lună, până la un nivel de 4.163 MW. În stocarea de energie investiţiile au continuat, astfel că România este acum foarte aproape de borna de 1.000 MW, după ce doar în ultima lună s-au conectat la reţea proiecte de 111 MW. Comparativ cu prima zi a anului, sistemul naţional de producţie de energie a câştigat peste 1.000 MW de capacitate netă, care ia în calcul atât închiderile din zona termo, cât şi punerile în funcţiune din regenerabile. Acest meci al resurselor este urmărit cu sufletul la gură de întreaga economie, pentru că aşteptarea tuturor este ca pe măsură ce ponderea energiei verzi este din ce în ce mai mare, iar investiţiile în stocare reuşesc să capteze această producţie, facturile să scadă.
