Pe scurt, eficienţa energetică este definită ca un raport între cantitatea de energie consumată de o ţară pentru a produce 1.000 euro din PIB. Cu cât se consumă mai puţină energie pentru a realiza Produs Intern Brut, cu atât economia naţională este mai eficientă din punct de vedere energetic.
România a făcut progrese mari în creşterea eficienţei energetice în ultimii ani, de la un consum de peste 250 kep/1.000 euro în 2012, am coborât la 160 de kep/1.000 euro. Suntem foarte aproape de Polonia şi mult mai bine decât Bulgaria. Ţările mici (Estonia, Malta) au un profil care le dezavantajează şi nu pot fi folosite drept referinţă. Faţă de ţările avansate (Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Austria, Suedia) suntem încă la un nivel de eficienţă energetică foarte scăzut, consumăm prea mult pentru a produce aceeaşi valoare în euro. Care sunt consecinţele? Orice creştere în ceea ce priveşte costul energiei ne afectează mai mult decât în cazul economiilor dezvoltate. Viitorul pe termen mediu şi lung nu va aduce altceva decât o tendinţă de creştere a tarifelor la energie, fapt care va impacta direct competitivitatea economiei naţionale. Domeniul cel mai afectat de această situaţie este industria, sub toate formele ei: de la mari platforme, până la secţii mici, cu producţie limitată. Există soluţii? Da, echipele de auditori energetici pentru industrie şi cele de consultanţi în domeniul eficienţei energetice industriale sunt pregătite să se alăture companiilor afectate, pentru a le îmbunătăţi rezilienţa pe termen mediu şi lung în faţa unor tarife din ce în ce mai mari pentru energia pe care o consumă.
Ce aşteptăm să se întâmple?
Legea 121/2014 a eficienţei energetice gestionează acest domeniu în România. Consumatorii mari de energie sunt obligaţi să se supună la fiecare patru ani unui audit energetic industrial care le oferă o listă de măsuri de eficienţă energetică pe care este de dorit să le implementeze. Datele arată că focusul exclusiv pe consumatorii mari de energie nu mai este suficient pentru a creşte eficienţa energetică la nivel de ţară şi de a recupera decalajul faţă de ţările avansate. Noua variantă a Legii 121/2014, în fapt o transpunere a Directivei 2023/1791, care urmează să intre în vigoare în 2026, extinde aria de obligaţii de eficienţă energetică pentru companii până la companii medii şi mici din punctul de vedere al consumului de energie. Cine va fi vizat: mici platforme industriale cu aproximativ 50 de angajaţi, hoteluri de mărime medie, spitale medii, firme de transport cu câteva zeci de automobile în flotă ş.a. Aceşti consumatori vor fi obligaţi să lucreze cu auditorii energetici de industrie, să comande un audit la fiecare patru ani, să primească o listă de măsuri de îmbunătăţire şi, foarte important, să raporteze anual consumurile de energie şi progresele făcute. Fondurile nerambursabile destinate acestui domeniu vor fi condiţionate de respectarea acestor proceduri de auditare şi raportare. Cine nu va da curs obligaţiilor induse de Legea 121 va rămâne cu consumuri specifice de energie ridicate pentru unitatea de produs şi, mai devreme sau mai târziu, va ieşi din piaţă din cauza costurilor nesustenabile. Există un Corp de Auditori şi Consultanţi autorizaţi şi pregătiţi să lucreze alături de companii pentru a le sprijini în efortul de a creşte eficienţa energetică a afacerilor pe care le derulează.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
Mariana Pătrăşcan este lead auditor ISO 50001, manager energetic atestat, auditor energetic autorizat
