Energie

Metalurgia, “Cenuşăreasa” economiei româneşti. Sectorul a înregistrat afaceri de 33,5 mld. lei în 2016, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani

Metalurgia, “Cenuşăreasa” economiei româneşti....

Autor: Cristina Bellu

01.11.2017, 10:17 473

Cifra de afaceri din industria metalurgică a ajuns la 33,5 mld. lei anul trecut, acesta fiind cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, în condiţiile în care comerţul cu produse metalurgice abia a trecut de pragul de 6 miliarde de lei, arată o analiză KeysFin.

Spre comparaţie, în 2013afacerile din metalurgie depăşeau 34 miliarde de lei, iar comerţul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

“Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariţia a peste 100 de companii din piaţă în ultimii trei ani, şi cu scăderea numărului de angajaţi de specialitate cu aproape 1.000 în intervalul 2013-2016.”, explică analiştii KeysFin.

În 2014, în economia românească activau 7.694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerţ specific, în timp ce, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanţelor şi Registrului Comerţului marcau existenţa a 7.592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerţ.

Statistica arată totodată că, dacă în 2013 sectorul metalurgic angaja 6.287 de salariaţi, în 2016 se mai regăseau doar 5.400 angajaţi în acestă industrie.

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluţiei economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care deţin sau au avut unităţi în România, absenţa unei cereri susţinute de pe piaţa locală şi, nu în ultimul rând, importurile, a făcut ca acest domeniu să îşi reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice şi creşterea preţurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări.”, spun analiştii de la KeysFin.

Dacă în anii 2000, metalurgia marca creşteri de producţie de peste 10%, criza din 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate, rezultatle fiind vizibile şi astăzi.

În prezent, metalurgia românească s-a concentrat în jurul zonelor cu potential economic, precum Bucureşti-Ilfov. Cele mai multe firme sunt înregistrate în zona de Nord-Vest (1.485 de companii, dintre care 1.394 implicate în activităţi de producţie şi 91 implicate în comerţ Centru (1.189/63) şi Bucureşti-Ilfov (1.053/216). La polul opus se situează zona de Nord-Est (719/64) şi Sud-Vest (597/48), arată datele analizei.

Principalii jucători în industria metalurgică sunt Arcelor Mittal Galaţi, care a raportat afaceri de 3,47 miliarde de lei în 2016, Alro cu afaceri de 761,9 mil. lei şi Alum cu afaceri de 556 mil. lei. Topul este completat în ordinea veniturilor realizate de Arcelor Mittal Hunedoara, Bamesa Oţel, TMK Reşiţa şi Faist Mekatronic.

În ceea ce priveşte comerţul cu produse metalurgice, analiza KeysFin clasează pe primul loc în topul cifrei de afaceri compania Mairon Galaţi cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. Rottco Consult, A-Kemi, Baurom Construct, Damila şi Miras International, ocupă următoarele locuri, cu afaceri cuprinse între 170-357 milioane lei.

Potrivit analizei, situaţia dificilă din acest sector este reliefată şi de statistica insolvenţelor, astfel că în ultimii trei ani luaţi în calcul în statistică (2014-2016), 1.258 de firme şi-au declarat insolvenţa.

Lipsa de lichiditate din piaţă, alături de modul de finanţare bazat prea mult pe creditul furnizor influenţează evoluţia business-ului din acest sector, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, în condiţiile în care principalii jucători din piaţă şi-au redus semnificativ investiţiile în România preferând alte destinaţii strategice, şansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanţurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investiţiile statului, care să permită funcţionarea şi dezvoltarea companiilor româneşti.

În condiţiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar şi oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susţinut de programe investiţionale şi facilităţi fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situaţie similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor, concluzionează analiştii de la KeysFin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO