Mihai Laurenţiu Gioară, desemnat de consiliul de administraţie al Nuclearelectrica să preia interimar conducerea companiei din 3 octombrie, are o formare în ştiinţe politice, drept şi administraţie publică, iar pregătirea în domeniul nuclear provine din programe executive de scurtă durată.
Potrivit CV-ului său, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti în 2012 şi a urmat, între 2012 şi 2014, un master în politici europene şi naţionale în cadrul aceleiaşi universităţi. În paralel, între 2011 şi 2015, a urmat Facultatea de Drept şi Administraţie Publică a Universităţii Spiru Haret. În 2020 a obţinut un al doilea master, în leadership şi managementul resurselor umane, la Universitatea Hyperion, şi a absolvit un program de management Cambridge Business Program.
Formarea specifică sectorului este mai recentă. În 2022 a urmat, la Cernavodă, programul First Line Leadership al Institute of Nuclear Power Operations (INPO), iar compania menţionează în raportul transmis bursei un program executiv MIT-INPO în tehnologia reactoarelor nucleare, axat pe sisteme de reactoare, protocoale de siguranţă şi cadrul de reglementare internaţional.
Cariera sa a început în administraţia locală: între 2013 şi 2014 a fost consilier al viceprimarului Capitalei. A intrat în energie în 2015, ca şi consilier la Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat al Capitalei. Între 2018 şi 2021 a fost director general adjunct al Companiei Municipale Energetica Bucureşti, societate a Primăriei Capitalei responsabilă de modernizarea reţelei de termoficare.
A ajuns în grupul Nuclearelectrica în 2021, ca expert, iar din 2022 a condus filiala Nuclearelectrica Serv, care furnizează servicii tehnice în zona protejată a centralei de la Cernavodă, inclusiv decontaminare şi procesarea deşeurilor radioactive. În prezent ocupă poziţia de director dezvoltare şi managementul participaţiilor în cadrul SNN, rol din care a coordonat, potrivit companiei, suportul pentru retehnologizarea Unităţii 1.
Mandatul provizoriu este acordat pentru cel mult cinci luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, cu două luni.
