Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Transelectrica (TEL), companie care deţine monopol natural pe piaţa românească de energie electrică, propune şapte persoane pentru consiliul de supraveghere, printre care doi profesori la Academia de Studii Economice, un specialist în marketing aplicat, fostul prefect de Giurgiu şi pe consilierului Ministrului Justiţiei.
Acţionarul majoritar propune ca noul board al companiei cu 1,5 miliarde de lei capitalizare să aibă un mandat de doar două luni.
Ninu Carmen Crisu, fost prefect de Giurgiu din ianuarie 2017 până în august 2018, când a fost demisă de premierul Viorica Dăncilă, este în prezent sectretar general la Ministerul Economiei şi este propusă în board-ul Transelectrica, se arată în completarea convocatorului pentru AGA din 29 martie 2019. Potrivit declaraţiei de avere din ianuarie 2019, Ninu Carmen Crisu a încasat 70.980 de lei de la Prefectura Giurgiu până în august 2018 când a fost demisă şi alţi 65.000 de lei ca director executiv la Consiliul Judeţean Giurgiu.
Mihaela Constantinovici, consilier personal al Ministrului Justiţiei, este propusă de Ministerul Economiei în consiliul de supraveghere al Transelectrica cu un mandat de două luni. În cea mai recentă declaraţie de avere, din februarie 2018, Mihaela Constantinovici menţionează că este consilier personal al Ministrului Justiţiei funcţie de la care are drepturi salariale de 73.400 de lei.
Cei doi profesori de la Academia de Studii Economiei pe care Ministerul Economiei îi vrea în board-ul Transelectrica sunt Adrian Mitroi, inginer-economist, şi Mircea Coşea.
Transelectrica a înregistrat în 2018 un profit net de aproape 90 mil. lei, în urcare cu 216% faţă de anul precedent, însă compania consideră că acesta nu poate asigura un dividende şi de aceea nu propune dividende acţionarilor. Chiar dacă profitul net al Transelectrica a urcat cu 216% în 2018 faţă de 2017, la circa 90 mil. lei, brokerii consideră că emitentul de stat a pornit de la o raportare foarte joasă şi în consecinţă rezultatele companiei de stat sunt departe de cele din 2015 şi 2016 şi sunt în continuare slabe.
