Zsolt Hernádi, CEO-ul companiei de petrol, gaze naturale şi rafinare a Ungariei, MOL, şi-a arătat săptămâna trecută clar împotrivirea faţă de politica UE de decuplare completă de la sursele de energie rusească şi a avertizat că aceasta va provoca penurii şi pagube economice în Europa Centrală şi de Est. El îşi apără de fapt un pariu care în ultimele săptămâni s-a întors împotriva companiei. Este un pariu pe Rusia.
MOL a ţinut timp de decenii de perteneriatul cu Moscova. Prosperitatea rafinăriilor MOL s-a bazat pe un flux constant de ţiţei rusesc pompat prin conducta Drujba care traversează Ucraina, scrie Bloomberg. De când Rusia a atacat Ucraina şi ţiţeiul rusesc a devenit o marfă otrăvitoare geopolitic, livrările au avut şi avantajul de a fi mai ieftine. Rusia îşi ademeneşte „prietenii“ cu discounturi. Sau îi răsplăteşte pentru riscurile asumate.
La începutul acestui an, acţiunile MOL au atins un nivel record când, profitând de legăturile dintre prim-ministrul Viktor Orban şi Kremlin, compania a ajuns la un acord cu Gazprom Neft din Rusia pentru a cumpăra rafinăria NIS din Serbia vecină. Rafinăria este singura din Serbia. Această manevră a ajutat compania sârbă să evite sancţiunile SUA. MOL deţine şi singura rafinărie de petrol din Slovacia.
Dar oleoductul Drujba, care datează din epoca sovietică, a fost scos din funcţiune de atacurile neobosite ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei luna trecută. Astfel s-au redus fluxurile de petrol către Ungaria şi Slovacia, forţând MOL să acceseze rezerva strategică a ţării şi provocând prăbuşirea acţiunilor.
Perturbările au aruncat rafinăriile într-un haos regional care a scos la iveală tensiunile de mult timp latente dintre capitalele est-europene.
Kievul, devastat de război, insistă că reparaţiile de la Drujba sunt încetinite de lupte. Budapesta a criticat conducerea ucraineană, acuzând-o că şantajează Ungaria, şi a întrerupt exporturile de motorină către Ucraina, ameninţând că va bloca şi livrările de gaze naturale şi electricitate.
Pe scenă a intrat şi Croaţia, ţară care, spre deosebire de Ungaria, are ieşire la mare şi care caută oportunităţi de a-şi dezvolta afacerea de transport de petrol.
Guvernul de la Zagreb se întreabă de ce MOL insistă pe petrol rusesc şi nu vrea să cumpere ţiţeiul non-rusesc pe care i-l poate transporta mai uşor din porturile sale de la Marea Adriatică. Croaţia s-a arătat dispusă să furnizeze Ungariei petrol, dar nu rusesc.
Această problemă dă apă la moară criticilor care au atacat eşecul Ungariei de a investi în diversificare, în special având în vedere scutirea de sancţiuni de care se bucură de la începutul invaziei la scară largă din 2022. Formula secretă folosită de rafinăriile MOL, perfect adaptate la ţiţeiul rusesc, a propulsat compania timp de trei decenii în ascensiunea sa spre poziţia de gigant regional. Dar acum dependenţa de energia rusă devine o povară.
Fiasco-ul este, de asemenea, o problema pentru candidatura premierului Orban pentru al cincilea mandat în alegerile din aprilie. Întrucât sondajele arată că poziţia sa este cea mai slabă din ultimii 16 ani, o penurie de carburanţi şi creşteri de preţuri ar putea face ca orice speranţă de revenire electorală să fie redusă.
