Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cea care are obligaţia de a duce la implementarea prevederilor OUG 114 privind instituirea unor măsuri fiscale în domeniul energiei şi al gazelor, a publicat azi un ordin pe site-ul propriu care aduce puţină lumină în legătură cu modul în care firmele vor putea să-şi plătească noile dări către stat.
“Termenul final de transmitere a observaţiilor şi propunerilor este de 10 zile de la data publicării pe site a prezentului proiect de ordin”, se mai precizează pe site-ul ANRE.
În OUG 114 se precizează urmatoarele:
„Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domendiul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energie electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză“, arată punctul 2 al articolului 78 din OUG 114.
Ce trebuie să facă însă firmele, multe dintre ele având licenţe de energie sau gaze fără ca obiectul lor principal de activitate să fie în aceste domenii?
“Titularii de licenţe vor comunica ANRE, prin scrisoare oficială semnată de reprezentantul legal sau de o persoană împuternicită de acesta, până la data de 20 februarie, valoarea cifrei de afaceri estimate a fi realizată în anul precedent din activităţile ce fac obiectul licenţelor detinute. În cazul în care titularii de licenţe nu respectă termenul prevăzut la alin. (1), ANRE calculează contribuţia datorată pe baza ultimei cifre de afaceri raportate la Ministerul Finanţelor Publice”, se arată în ordinul publicat de ANRE.
Potrivit datelor centralizate de ZF, în total sunt mai bine de 1.700 de licenţe active în domeniul energiei şi al gazelor, toate pasibile de plata taxei de 2% introdusă prin deja celebra Ordonanţă 114.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul ANRE, sunt peste 1.000 de licenţe doar în sectorul energiei electrice, de la producere la furnizare sau servicii de sistem. Selgros Cash & Carry, retailerul din domeniul alimentar, are o licenţă de producere a energiei. Aeroporturi Bucureşti are licenţa de distribuţie a energiei, la fel şi ArcelorMittal Galaţi. Constructorul auto Dacia, cel mai mare exportator al României, este şi el distribuitor de energie. DN Agrar Apold, olandezii care sunt cei mai mari crescători de vaci din România, sunt şi ei producători de energie electrică. Egger România, Oltchim, Pirelli şi chiar dezvoltatorul de malluri Anchor Grup ar putea intra sub incidenţa Ordonanţei 114 în contextul în care toate aceste entităţi au licenţe în domeniul energiei electrice. Dincolo de marii jucători, printre posesorii de licenţe se mai numără şi entităţi precum Mănăstirea „învierea Domnului Habra“, care figurează cu o licenţă de producţie. În zona energiei termice sunt alte 484 de licenţe, iar pe partea de cogenerare mai sunt 75 de licenţe. Mai departe, rapoartele ANRE arată că pe zona de gaze naturale sunt active 140 de licenţe de producţie, distribuţie sau furnizare, toate companiile care au aceste licenţe urmând să plătească 2% pe afaceri.
