• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
Energie

Premieră la ZF Live: Transelectrica lansează în zorii noului boom al energiei verzi harta de care au nevoie toţi investitorii. Unde se mai pot construi eoliene şi solare în România?

Premieră la ZF Live: Transelectrica lansează în zorii noului boom al energiei verzi harta de care au nevoie toţi investitorii. Unde se mai pot construi eoliene şi solare în România?

Autor: Roxana Petrescu

16.12.2021, 00:07 5029

România are nevoie rapid de cel puţin 10.000 de MW noi, parcul de producţie de energie care mai funcţionează acum real abia făcând faţă cererii interne. Goana după energie devine una dintre cele mai intense curse ale economiei locale.

Transelectrica, operatorul siste­mu­lui naţional de trans­port al ener­giei, companie cheie pen­tru tranziţia ener­ge­tică a României, a pus ieri la dispoziţia investito­ri­lor, pe pro­priul site, o hartă unde pot fi ana­li­zate capacităţile dis­ponibile pentru inte­gra­rea de noi capacităţi de producţie. Harta este for­mată din opt re­giuni, informaţiile putând fi con­sultate pentru anul acesta, 2025 şi 2030. Olanda, de exemplu, prin operatorul său de transport Tennet, a pus la dispoziţia celor intere­saţi un instrument similar, accesul la da­te în timp real, alături de claritatea legislaţiei fiind elemente-cheie în procesul de atragere a investiţiilor.

„Este vorba despre o hartă interactivă care prezintă in­for­maţii referitoare la capa­ci­tatea disponibilă de racor­dare la reţeaua elec­trică de transport astăzi, orizonturile fiind 2025 şi 2030, având în vedere atât pro­iec­tele noastre de dezvoltarea reţelei, pre­cum şi cererile de racordare pe care le avem în­registrate în momentul de faţă.

Infor­ma­ţi­ile vor fi actualizate, în primă fază, se­mes­tri­al pentru proiectele Transelectrica şi lunar, pen­tru cererile de racordareî, a spus Bogdan Toncescu, CEO-ul Transelectrica, în cadrul emi­siunii ZF Live, unde de altfel a fost şi pre­zentată în premieră harta.

De exemplu, în acest moment, pentru zona Dobrogei capacitatea de integrare de noi proiecte este zero, chiar dacă există la acest moment cereri pentru proiecte cu o capacitate de aproape 5.000 MW. În următorii cinci ani, pe baza investiţiilor deja planificate, zona Dobrogei ar putea acomoda 630 MW suplimentari, pentru ca în 2030, capacitatea să ajungă la 1.050 MW, pe baza informaţiilor de acum.

În prezent, la nivel naţional, capacitatea suplimentară de producţie care poate fi acomodată este de circa 8.900 MW. În realitate, este loc de mai mult, pentru că deşi pe hârtie România defilează cu 19.600 de MW, în realitate produc doar 10.000 MW, restul putând fi retraşi din funcţiune.

„Discuţiile au început din iulie cu privire la elaborarea acestei hărţi. A durat mai mult de două luni de zile să adunăm toate informaţiile şi să le integrăm în acest instrument. Urmează să introducem şi mai multe informaţii în cadrul hărţii, să o actualizăm şi, în funcţie de evoluţia proiectelor noastre şi a cererilor de racordare, să integrăm toate informaţiileî, a mai precizat Toncescu.

La rândul lor, reprezentanţi ANRE spun că România este într-o cursă contracronometru pentru punerea în funcţiune de noi capacităţi, instrumentele de facilitare a deciziilor de investiţii, precum harta realizată de Transelectrica, fiind un pas important.

„Un prim pas făcut în acest sens este publicarea acestor capacităţi disponibile. Apoi, în acord cu toate recomandările la nivelul UE, dorim ca acest proces (de investiţii) să nu întâmpine niciun fel de barieră, vrem ca el să fie cât mai facil şi să nu existe condiţii împovărătoare, în contextul în care este cunoscut faptul că în România avem nevoie de cel puţin 10.000 MW instalaţi", a declarat Florin Rădoi, director general al direcţiei generale licenţe, tarife şi monitorizare investiţii în cadrul ANRE, prezent la rândul său în cadrul ZF Live. Acesta a mai precizat că din capacitatea instalată totală  României, de peste 19.600 MW, nici măcar jumătate nu funcţionează.

„În realitate, funcţionăm cu o capacitate mai mică, aproape jumătate din aceasta, restul fiind capacităţi inactive sau care funcţionează în sistem de rezervă. Ce am retras până acum au fost capacităţi care nu mai funcţionau deloc în ultimii 3-5 ani. La capacităţile care au funcţionat alternativ, cum ar fi, cele care funcţionează 2 zile din 7 pe săptămână, nu am retras nimic pentru ştiam că nu avem să punem în locul lor."

Mai departe, a mai precizat Rădoi, statul român vrea să clarifice legislaţia privind vânzarea energiei pe contracte bilaterale, care pot deveni garanţii pentru bănci şi debloca deci investiţii majore. Un alt obiectiv este introducerea unui procent oblicatoriu de stocare a energiei, de circa 10% din capacitate, pentru proiectele de energie verde, astfel încât volatilitatea producţiei să nu afecteze securitatea sistemului energetic naţional.

Anul 2022 ar trebui să fie primul care va aduce noi proiecte de mari dimensiuni în zona de energie verde, după ce piaţa a fost complet îngheţată din 2014. Deficitul de producţie internă de energie cu care se confruntă România obligă piaţa la investiţii, cele care au cel mai rapid termen de punere în funcţiune fiind chiar regenerabilele.

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9457
Diferență: -0,0303
Ieri: 4.9472
Azi: 4.6170
Diferență: -0,3281
Ieri: 4.6322
Azi: 5.7676
Diferență: -0,9922
Ieri: 5.8254
Azi: 4.7889
Diferență: -0,0543
Ieri: 4.7915