Circa 90% din producţia de energie a României este în mâinile statului şi jumătate din producţia de gaze, producătorii fiind marii câştigători ai crizei energetice.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a transmis procurorului general Gabriela Scutea, astăzi, 13 ianuarie 2022, o adresă prin care a îndrumat Ministerul Public să ia măsurile necesare potrivit competenţei legale pentru a descoperi, preveni şi combate eficient orice tip de activitate infracţională ce ar putea fi desfăşurată în contextul crizei energiei şi a fenomenului asociat de majorare a facturilor la energie, cum ar fi înşelăciunea, abuzul în serviciu, concurenţa neloială, grup infracţional organizat, se arată într-un comunicat publicat pe siteul Ministerului Justiţiei.
Acţiunea are loc în contextul în care piaţa energiei şi a gazului natural este afectată de aproape un an de creşteri de preţ record, lucru care a generat facturi istorice sau închiderea unor consumatori industriali majori.
Ultima lună din anul trecut a dus la o medie de tranzacţionare a energiei pe platforma spot a bursei OPCOM de 230 de euro pe MWh, record istoric, estimările pentru anul acesta indicând preţuri ridicate, cel puţin până la finalul primului trimestru.
Nivelul de 230 de euro pe MWh din decembrie 2021 este cel mai mare preţ al energiei de anul trecut, acesta fiind de altfel şi un record istoric. Pe de altă parte, preţul a fost cu 8% mai mare faţă de noiembrie, un ritm ceva mai domol faţă de lunile anterioare. Unul dintre factorii care au generat acest tsunami este scumpirea fără precedent a emisiilor de CO2 generată de ambiţia UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Mai departe, gazul natural a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimul an, redresarea economiilor europene postpandemie şi cererea de resurse care a însoţit acest fenomen depăşind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului. Mai mult, competiţia pentru resurse a făcut ca nişte cantităţi importante de LNG (gaz natural lichefiat) să ia calea Asiei. Temperaturile neobişnuit de joase din primăvara anului trecut au contribuit şi ele la susţinerea unui nivel extrem de ridicat al cererii, lucru care nu a permis umplerea depozitelor subterane. Pe plan local, România a ajuns să importe cantităţi tot mai mari pentru a-şi acoperi consumul intern, în iulie şi august 2021 ponderea gazului rusesc ajungând la peste 40% din consum, pentru ca în septembrie ponderea importurilor să ajungă la 30% din necesar.
