Investiţiile sunt în prezent unul dintre cei mai importanţi piloni ai dezvoltării economice, iar corelarea concluziilor din studiul realizat de Academia de Studii Economice împreună cu Fundaţia Deloitte cu datele din ZF Top 1.000 cele mai mari companii arată clar că România traversează o perioadă în care direcţia strategică trebuie să fie accelerarea capitalizării economiei. Studiul arată că investiţiile străine directe au depăşit 125 de miliarde de euro în 2024, de peste opt ori mai mult decât în 2004, semnalând creşterea atractivităţii României pentru investitori şi importanţa rolului pe care îl joacă stabilitatea macroeconomică, resursele naturale şi piaţa domestică. În paralel, analiza ZF Top 1.000 evidenţiază structura economiei româneşti şi sectoarele în care investiţiile generează efecte de multiplicare semnificative şi influenţează direct performanţa pe termen lung.
Industria prelucrătoare, energia, IT&C şi transporturile sunt sectoarele care concentrează cel mai mare volum de companii mari şi sunt exact domeniile identificate de studiul ASE–Fundaţia Deloitte ca fiind cele mai promiţătoare pentru atragerea capitalului nou. Companiile active în industria prelucrătoare au o pondere relativ redusă a valorii adăugate brute, ceea ce arată că potenţialul de creştere depinde în principal de modernizarea capacităţilor industriale şi de investiţii în tehnologizare, automatizare şi competenţe avansate. Studiul arată că deficitul de competenţe este una dintre cele mai mari provocări ale României, iar investitorii intervievaţi în cadrul studiului citat indică formarea profesională drept una dintre direcţiile de investiţii urgente pentru următorii ani.
Energia este sectorul cu una dintre cele mai dinamice evoluţii. România dispune de un potenţial de energie regenerabilă în creştere accelerată, iar proiectele din Marea Neagră pot transforma ţara într-un furnizor regional important de gaze. ZF Top 1.000 confirmă acest potenţial: companiile din energie au raportat cele mai mari niveluri de profitabilitate în 2023, cu trei companii de stat care au depăşit profituri de un miliard de lei fiecare. Studiul ASE–Fundaţia Deloitte subliniază că investiţiile în infrastructura energetică, în extinderea reţelelor şi în dezvoltarea tehnologiilor verzi vor avea un efect de multiplicare cu impact direct în industrie, transport şi construcţii, contribuind la consolidarea securităţii energetice naţionale.
Un aspect esenţial evidenţiat în ambele analize este structura dezechilibrată a comerţului exterior. Consumul intern ridicat, combinat cu un deficit de producţie locală în anumite sectoare, a dus la un deficit de cont curent de peste 8% din PIB. ZF Top 1.000 arată că 44% din cifra de afaceri totală provine din comerţ, în timp ce agricultura şi industria alimentară rămân subcapitalizate. Studiul ASE–Fundaţia Deloitte evidenţiază fragmentarea exploataţiilor agricole, unde peste 90% dintre ferme au sub 5 hectare, limitând competitivitatea şi capacitatea de integrare pe lanţurile de valoare. Investiţiile în procesare, logistică şi tehnologie pot transforma acest sector într-unul strategic pentru securitatea alimentară, echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea rezilienţei economice.
Un alt element comun între cele două seturi de date este importanţa demografică şi presiunea asupra forţei de muncă. România are una dintre cele mai mari populaţii tinere din Europa de Sud-Est, însă rata ocupării rămâne sub media UE, iar studiul ASE-Fundaţia Deloitte arată o diferenţă semnificativă între regiunile cu performanţă ridicată, precum Bucureşti–Ilfov şi Cluj, şi cele cu productivitate scăzută. Pe de altă parte, ZF Top 1.000 indică faptul că numărul total de angajaţi a rămas relativ constant în ultimii ani, în timp ce cifra de afaceri a companiilor mari aproape s-a dublat, ceea ce arată o creştere a productivităţii, dar şi o presiune crescândă asupra recrutării şi retenţiei de personal calificat, într-un context competitiv tot mai intens.
Privite împreună, concluziile studiului ASE–Fundaţia Deloitte şi datele din ZF Top 1.000 confirmă că investiţiile – locale şi străine – vor rămâne axa centrală a dezvoltării României în următorul deceniu. Poziţia geografică strategică, resursele energetice, potenţialul agricol, ecosistemul de companii mari şi dinamismul sectorului IT&C sunt atuuri evidente, dar valorificarea lor depinde de accelerarea reformelor structurale, de modernizarea infrastructurii şi de creşterea predictibilităţii fiscale. România are oportunitatea de a transforma potenţialul existent într-un model de creştere sustenabilă, iar investiţiile reprezintă instrumentul principal pentru a construi o economie competitivă, inovatoare şi rezilientă, capabilă să concureze în mod real în spaţiul european.
