O parte dintre clădirile de birouri construite în urmă cu 10-20 de ani pe piaţa din România intră treptat într-un proces de modernizare şi de decarbonizare, în contextul noilor cerinţe ale clienţilor şi al reglementărilor europene, într-o perioadă în care clădirile noi întârzie să apară, a explicat Răzvan Nica, CEO al BuildGreen, în conferinţa ZF Tendinţe în piaţa de birouri 2025.
„În anii aceştia în care în Bucureşti nu se devoltă foarte mult, vedem tendinţe de decarbonizare în clădirile de birouri mai vechi, clădiri care au fost construite între anii 2004-2005 sau 2010-2012, pentru că deja au o vechime de 10-20 de ani. Echipamentele trebuie înlocuite, prezintă uzură morală avansată şi mulţi dezvoltatori se uită la înlocuirea soluţiilor de gaz cu pompe de căldură. Într-adevăr, va fi noul standard în clădirile de birouri, dar pentru clădirile existente este o provocare tehnică destul de mare să faci această schimbare.”
Ce a mai declarat în cadrul evenimentului:
- Eu văd o tendinţă de debirocratizare. Pe lângă partea de ESG care trebuie implementată şi pe dezvoltările noi şi pe cele existente, debirocratizarea duce la un indicator foarte important, care rezumă o mare parte din cerinţele de sustenabilitate, adică amprenta de carbon.
- Am văzut în cerinţele chiriaşilor solicitări cu privire la amprenta de carbon a clădirii şi de aceea am dezvoltat un instrument relevant, numit Carbon Tool, care are ca scop calculul amprentei de carbon, atât a companiilor, cât şi a construcţiilor. Este cel mai simplu indicator, o cifră, care poate fi foate uşor înţeleasă şi comparată.
- Din punct de vedere al certificărilor, proprietarii urmează în continuare aceleaşi două tipuri de certificări principale, BREEAM şi LEED, precum şi certificarea WELL, care se concentrează pe zona de well-being.
- A crescut focusul pe calitatea spaţiului. Vorbeam înainte de cei 10 mp/angajat standard în clădirile de birouri, acum suprafaţa a crescut.
- Spaţiile de birouri au devenit mai degrabă o destinaţie, în care angajatul este pe primul loc, iar facilităţile pe care le are la birou trebuie să vină cu anumite avantaje faţă de lucrurile de acasă şi acestea ţin în primul rând de colaborare, dar şi alte facilităţi, inclusiv calitatea spaţiului.
- Eficienţa energetică duce la o reducere semnificativă a costurilor de operare pentru clădiri. Este practic cel mai important aspect al sustenabilităţii.
- Am remarcat faptul că chiriaşul pune un accent mult mai mare pe această zonă de sustenabilitate. Dacă în urmă cu 3-4 ani certificarea LEED sau BREEAM sau WELL era pe un checklist, doar să existe o certificare, acum avem clienţi chiriaşi care doresc să calculeze amprenta de carbon a fitout-ului lor, să vadă ce măsuri trebuie luate pentru viitoarele extinderi, viitoarele proiecte, pentru a reduce amprenta de carbon.
- A început mai nou să se implementeze şi conceptul de green lease, în care proprietarul începe să colaboreze şi agreează cu chiriaşul anumite moduri în care măsurile de la nivelul clădirii sunt transpuse şi sunt preluate şi continuate în spaţiul respectiv. Pentru că există linie de demarcare între spaţiul oferit în anumite condiţii şi proiectul de fitout care poate să preia principiile sau poate să se limiteze.
- În urmă cu două săptămâni, Comisia Europeană a dereglementat partea de raportare CSRD, a amânat cu doi ani aplicarea şi a redus foarte mult numărul de companii la care se aplică, cel puţin la nivelul României de la circa 6.000 de companii s-a redus la undeva la 200 de companii care trebuie să raporteze. Aici vorbim de o cerinţă de raportare, nu neapărat o cerinţă de implementare.
- În România şi în Europa există aceeaşi tendinţă de focus pe eficienţă energetică şi implicit pe amprentă de carbon.
