♦ România, Grecia, Ungaria sunt state care au suferit mult vara aceasta din cauza preţurilor la energie, timp în care Vestul funcţiona la cotaţii chiar şi de trei ori mai mici ♦ În contextul în care refrenul cântat la Bruxelles invită la pieţe unice, iar ţevile pentru ca gazul din Marea Neagră să ajungă în Austria sunt gata, acelaşi Bruxelles ignoră de luni de zile situaţia din piaţa energiei din regiune ♦ Dar Grecia a decis să ia o poziţie cât se poate de oficială faţă de această situaţie ♦ România cere şi ea timid socoteală.
Grecia devine cel mai vocal stat din regiune în ceea ce priveşte preţurile enorme din vara aceasta, Kyriakos Mitsotakis, premierul elen, cerând oficial din partea Bruxelles-ului acţiuni urgente.
România, prin vocea ministrului energiei Sebastian Burduja, are deocamdată o poziţie mai puţin vizibilă, dar pentru prima dată, oficial, conexiunile slabe din vest, în speţă cele pe care Austria le are cu Ungaria, sunt amintite ca factori care au dus la preţurile spot enorme din vara aceasta. În prag de iarnă, Bruxelles-ul, condus pentru încă cinci ani de aceeaşi Ursula von der Leyen, întârzie să ia măsuri, deşi regiunea nu se teme să folosească cuvântul „criză“ în piaţa energiei. UE pare însă că se uită în altă direcţie. Ce se întâmplă?
„Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, văzută de Financial Times, Mitsotakis spune că preţul energiei a crescut în august de la 60 de euro/MWh la 130 de euro/MWh. El i-a cerut Ursulei von der Leyen să îşi folosească al doilea mandat de cinci ani la şefia Comisiei pentru a susţine creşterea interconectărilor astfel încât astfel de vârfuri să fie evitate în viitor“, scria FT, vinerea trecută.
Tot premierul elen, în scrisoarea sa oficială, spune că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au generat un impact semnificativ. „Piaţa energiei are nevoie de o supreveghere mai atentă în contextul în care a devenit o cutie neagră imposibil de înţeles, chiar şi pentru experţi“, a mai scris oficialul grec. Oficiali ai guernului grec atrag la rândul lor atenţia că este o criză a energiei de care nimeni nu vorbeşte.
Dar dincolo de faptul că Bruxellesul închide ochii la situaţia din regiune, Vestul, în special Austria, a fost la rândul ei un factor decisiv în inflamarea preţurilor, lucru analizat de ZF încă din iulie. România, deşi afectată de această situaţie de luni de zile, abia acum începe să aibă o poziţie ceva mai articulată.
„Capacităţile de interconectare cu vecinii, în special cu cei din Vest, sunt insuficiente. Acest lucru afectează fluxurile de energie dinspre şi către România, ducând la congestii în reţelele regionale şi la o lipsă de competitivitate a preţurilor. Iar acest lucru nu este corect faţă de Estul Europei. Avem nevoie de investiţii urgente“, a scris Sebastian Burduja, ministrul energiei, la contul său de Linked, la finalul săptămânii trecute. Tot ministrul a mai precizat că toată regiunea trebuie să primească o serie de compensaţii pentru lunile în care ţările de aici au plătit preţuri mai mari faţă de vest. „Dacă tot suntem într-o piaţă energetică europeană unică, nu pot doar unii să plătească factura şi să tolerăm la nesfârşit preţuri de două, de trei ori mai mari decât în restul Europei“, a mai spus Burduja, citat de Agerpres.
