România a invitat compania ungară de utilităţi MVM să participe la realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect evaluat la 1 miliard de euro al cărei scop ar fi echilibrarea sistemului energetic în momente de supraofertă sau consum excesiv.
“I-am invitat pe reprezentanţii MVM să intre în parteneriat cu România pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti. Dacă Ungaria şi România îşi continuă programul nuclear, acest proiect ar avea sens atât pentru acestea, cât şi pentru Slovacia. După cuplarea pieţelor suntem în situaţia de a opera într-o piaţă regională”, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, într-o conferinţă de presă la Budapesta.
Guvernul a lansat anul acesta procedura de selecţie a investitorilor pentru Tarniţa-Lăpuşteşti, o hidrocentrală proiectată să funcţioneze alternativ ca producător şi consumator, pentru a corecta dezechilibrele provocate în sistem de sutele de ferme eoliene şi parcuri fotovoltaice care funcţionează intermitent. Cooperarea transfrontalier în acest proiect ar fi similară cu realizarea hidrocentralelor Porţile de Fier, prin colaborarea României şi Iugoslaviei.
Nicolescu s-a aflat la Budapesta pentru inaugurarea unui birou local al companiei de stat Hidroelectrica, dar şi pentru discuţii cu omologul său şi cu reprezentanţii companiilor energetice din Ungaria. MVM este o companie integrată similară cu fosta RENEL, grupând producţia şi furnizarea de energie şi gaze naturale.
„Am vrut să verific dacă se poate ca pe termen scurt să fie furnizate unele cantităţi de gaze naturale din Ungaria în România prin interconectorul Szeged-Arad, care în momentul de faţă funcţionează la 15% din capacitate”, a arătat Nicolescu. El a adăugat că MVM este interesată să exporte mai mult gaz către România, compania ungară luând în calcul intrarea directă pe piaţa românească.
Interconectorul Szeged-Arad a fost dat în funcţiune acum câţiva ani, în ideea de a servi drept o rută alternativă a gazelor naturale de import. Volumele importate au fost însă mici.
„Am putea atinge un export din Ungaria în România de 4-5 milioane de metri cubi pe zi. Ieri, s-au importat 800.000 metri cubi. Dacă tensiunile dintre Rusia şi Ucraina vor continua şi vor crea probleme de aprovizionare în perioada ianuarie-februarie, vreau să ştiu dacă putem conta pe gaze naturale din Ungaria”, a arătat ministrul energiei.
Pe de altă parte, Nicolescu a precizat că România a invitat Ungaria să se alăture unei iniţiative lansate săptămâna aceasta la Bruxelles de România, Bulgaria şi Grecia. Cele trei ţări îşi propun să coopereze pentru a crea un „coridor vertical”, adică infrastructura prin care gazele naturale care ar urma să fie aduse din Azerbaidjan prin conducta TAP (Trans-Adriatic Pipeline) să fie livrate şi la nord, înspre Bulgaria şi România.
