de Ovidiu Popescu, Partener, Liderul practicilor de energie şi sustenabilitate, şi Dan Bădin, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România
Potenţialul energetic al României este unul incontestabil datorită resurselor diversificate de care ţara noastră dispune. Totodată, investiţiile din ultimii ani în producţia de energie din surse regenerabile, demararea exploatării gazelor din Marea Neagră, precum şi planurile de extindere a capacităţii de producţie a energiei nucleare consolidează poziţia României ca jucător important în regiune.
În prezent, producţia de energie electrică din ţara noastră se bazează preponderent pe resursele hidroenergetice (aproximativ o treime), de energie nucleară (20%), gaz, cărbune şi energie eoliană (aproximativ 15% fiecare). Aşadar, un mix energetic diversificat şi compatibil cu obiectivele climatice asumate la nivel european.
Investiţiile din ultimii ani în capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile demonstrează angajamentul României faţă de obiectivele de sustenabilitate şi este de aşteptat ca acestea să continue. Ţara noastră dispune în prezent de o capacitate de producţie din surse regenerabile de energie instalată la nivelul sistemului energetic naţional de
11,8 GW, din care 6,4 GW (55%) în capacităţi hidroelectrice, 3,1 GW (26%) în capacităţi eoliene şi 2,1 GW (18%) în capacităţi solare. Se remarcă şi intensificarea investiţiilor în capacităţi de stocare. Puterea de stocare a energiei electrice instalată la nivelul sistemului energetic naţional este de 138 MW, în prezent, cu un necesar de 2 GW până în 2030, conform estimărilor oficiale.
Dan Bădin, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România
Dan Bădin, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România
Planurile României de continuare a investiţiilor în energia nucleară prin proiecte strategice estimate la peste 12 miliarde de euro până în 2030, incluzând retehnologizarea unităţii 1 a centralei de la Cernavodă şi punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4, au, de asemenea, un rol important în susţinerea obiectivelor ţării noastre de asigurare a securităţii energetice la nivel naţional, dar şi regional. Cele două noi reactoare vor însuma o capacitate nucleară suplimentară instalată la nivelul sistemului energetic naţional de 1,4 GW.
Totodată, România este lider în producţia de gaze naturale la nivel regional, având în prezent cel mai mic grad de dependenţă de importuri, în jur de 5%, comparativ cu media Uniunii Europene de aproximativ 89%. România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, pentru prima dată, în trimestrul al doilea din 2024 (2,3 miliarde de metri cubi), urmată de Olanda (2,2 miliarde de metri cubi) şi Germania (0,9 miliarde de metri cubi). Demararea fazei de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud, în cadrul proiectului Neptun Deep, o investiţie estimată la 4 miliarde de euro, va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi. Acest proiect va consolida poziţia României de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană şi va contribui la securitatea şi independenţa energetică la nivel naţional şi regional.
Investiţiile în energie, efect în lanţ în economie
Dincolo de impactul pozitiv în piaţa energiei, aceste investiţii contribuie şi la creşterea produsului intern brut al ţării, dar şi la stabilitatea economică şi la creşterea competitivităţii economiei româneşti la nivel internaţional. România are astfel potenţialul de a deveni un lider energetic la nivelul Uniunii Europene, cu un rol important în asigurarea securităţii şi independenţei energetice, precum şi în creşterea competitivităţii economice în zonă. Mai mult, având în vedere poziţionarea geografică, statul român ar putea să ia în calcul realizarea de investiţii în domeniul energetic în regiune.
Pentru a atinge acest obiectiv, însă, sunt necesare investiţii substanţiale în infrastructura energetică, inclusiv prin implementarea tehnologiilor digitale în reţelele energetice şi în alte segmente ale lanţului de producţie, pentru a optimiza echilibrul între producţia şi consumul de energie. Modernizarea, întărirea şi extinderea infrastructurii naţionale, alături de creşterea capacităţilor de interconectare cu pieţele regionale, sunt esenţiale pentru a facilita tranziţia către surse de energie regenerabilă şi securitatea energetică, în paralel cu dezvoltarea capacităţilor de stocare.
În plus, pentru maximizarea potenţialului energetic naţional, este nevoie de un cadru legislativ predictibil, inclusiv în privinţa fiscalităţii, având în vedere că proiectele dezvoltate în acest domeniu se întind pe perioade lungi de timp, iar stabilitatea reglementărilor este esenţială pentru succes.
În concluzie, cu o planificare strategică robustă şi un mediu investiţional favorabil, România poate atinge obiectivul de a deveni lider energetic în regiune.
