Anul 2022, cel care a marcat debutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, este ultimul în care Rusia figurează oficial ca sursă pentru importurile de gaze ale României.
Acum, locul Rusiei, cel puţin din punctul de vedere al cantităţilor, este jucat „pe hârtie“ de Bulgaria, care se profilează ca un hub regional important pe piaţa tranzitului de gaze, ajutată de SUA.
Oficial, nu se cunoaşte exact sursa gazului care ajunge în România via Bulgaria, dar neoficial oamenii din domeniu spun că se simte miros de vodcă. Practic, o piaţă care oricum era destul de opacă a devenit acum şi mai greu de urmărit. „Pot fi gaze din Marea Caspică, LNG din Grecia, gaz rusesc prin TurkStream (conductă care aduce gaz rusesc prin Turcia)“, spune Ion Sterian, dircetorul general al Transgaz. „Acest gaz care intră în ţară nu rămâne aici, în cea mai mare parte este la rândul său exportat din cauza evoluţiei consumului intern.“ În acest moment, România nu are nevoie de importuri, producţia internă este aproape suficientă pentru a acoperi un consum tot mai deprimat.
Dacă în 2021 România a adus 2,8 miliarde de metri cubi din Rusia, în 2022 cantităţile au ajuns la 370 mil. mc, pentru ca în 2023 Rusia să dispară complet din statisticile României privind importurile de gaze.
Pe de altă parte, încet-încet locul Rusiei a fost luat în statistici de Bulgaria, dar ceea ce este foarte important de subliniat este că sursa gazului nu este Bulgaria, aceasta fiind doar ţara de tranzit. Dacă în 2021, prin Bulgaria, România a adus 0,67 miliarde de metri cubi de gaze, în 2023 cantităţile au ajuns la 2,59 de miliarde de metri cubi de gaze. Pe scurt, Bulgaria preia acum rolul pe care îl avea Ucraina în tranzitul de gaze, dar în esenţă, gazul este acelaşi, molecula vine tot din Rusia.
