România are una dintre cele mai sigure poziţii în ceea ce priveşte alimentarea pieţei interne cu petrol, aproape o treime din necesar fiind asigurată de către OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze. În plină panică privind siguranţa alimentării cu carburanţi, România are un atu aproape unic la nivel european, o producţie internă pe care se poate baza, a treia cea mai mare din UE, şi trei rafinării locale.
Astfel, la nivelul anului 2020, gradul de dependenţă a României faţă de importurile de petrol era de 68%, doar Danemarca, al doilea producător de petrol la nivelul UE, având o dependenţă mai redusă de importuri, de 51%, arată statisticile Comisiei Europene. Deşi nu se poate vorbi de o poziţie absolut confortabilă, România are, în acest context regional marcat de o volatilitate istorică, avantajul de a-şi putea asigura singură o treime din necesarul de petrol şi o industrie de rafinare pe care se poate baza. Mai mult, la nivelul importurilor, cea mai mare parte a cantităţilor vin din Kazahstan, Rusia fiind a doua ţară ca importanţă pe lista furnizorilor externi.
La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile Comisiei Europene aferente anului 2020. În total, la nivelul UE se produc circa 18,7 milioane de tone de petrol, Italia,ÎnDanemarca şi România având cele mai mari contribuţii, dar se importă peste 440 de milioane de tone de petrol, din care 113 de milioane de tone vin numai din Rusia. Astfel, la un consum de circa 460 de milioane de tone de petrol, producţia internă a UE reprezintă numai 4% din necesar. Procentul de peste 30% pe care îl deţine România este net superior. Aceste informaţii, alături de asigurările date de autorităţi privind existenţa stocurilor de produse petroliere, ar trebui să calmeze lucrurile, cel puţin pe plan intern. În noaptea zilei de 9 martie, românii au făcut cozi imense la benzinării pornind de la un preţ afişat de o staţie MOL din Beiuş (Bihor), de 11 lei pe litru.
Ulterior, informaţiile vehiculate indicau că acolo vor ajunge toate preţurile, deşi restul marilor lanţuri, Petrom, OMV şi chiar Lukoil afişau preţuri de 7,5 lei pe litrul de benzină standard. MOL se remarca, cel puţin în Bucureşti, prin faptul că vindea benzina cu un leu mai scump faţă de competitorii săi.
„MOL România se delimitează de orice practică anticoncurenţială şi de orice informaţii care ar putea genera panică în rândul populaţiei“, a precizat compania precizând că polica ei comercială este corectă. Firma a mai spus că în România, MOL are două modele de operare, staţiile proprii şi staţiile MOL Partener, în regim de franciză şi au o politică comercială proprie, în care MOL nu intervine.
„Aşa se explică situaţia preţului practicat în staţia MOL Partener din Beiuş şi care, de altfel, nu a fost una singulară, mai multe staţii aparţinând şi altor companii cu acelaşi profil, având o practică asemănătoare. Astfel, reţeaua MOL România nu are control asupra preţurilor practicate de staţia din Beiuş sau de ceilalţi parteneri-franciză.“
Autorităţile au declanaşat însă controale.
„ANAF, ANPC şi Consiliul Concurenţei au demarat investigaţiile pentru a lua măsurile necesare de stopare a oricăror practici ilegale, abuzive, care nu au nicio justificare reală economică. Nu există motive de îngrijorare, avem stocuri suficiente de produse petroliere pentru a se asigura livrările către clienţi“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei.
