Parteneriatul cu statul prin intermediul schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD), prin care un investitor are garantat preţul la energie timp de 15 ani, este mai „apetisant“ decât negocierea cu un cumpărător privat de energie prin intermediul unui PPA (Power Purchasing Agreement). Astfel, lansarea unei noi scheme de CfD-uri poate deveni un factor care i-ar putea demotiva pe investitori să intre într-un contract de energie cu o contraparte privată.
„Este bine că avem schema CfD, dar va fi o bătaie mare pe schema de ajutor şi asta va diminua cota PPA-urilor în piaţă“, a spus Ruxandra Bologa, partener al NNDKP, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit, eveniment care a avut loc în perioada 26-28 februarie în Bucureşti.
Schema de contracte pentru diferenţă, ajutorul de stat pe care România îl pune la dispoziţia investitorilor în energie eoliană şi solară garantându-le preţul la energie pe 15 ani, şi-a desemnat câştigătorii din prima rundă la finalul anului trecut. Zece parcuri eoliene şi 11 parcuri solare au fost desemnate câştigătoare în această licitaţie, o premieră pentru piaţa de energie locală, care de fapt pune la dispoziţia investitorilor în energia verde o nouă schemă de ajutor de stat, a doua după cea cu certificate verzi care a stat la baza primului val de regenerabile din România, din 2009-2014.
În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi interesantă pentru bănci. În cadrul primei runde s-au semnat contracte pentru 1.096 MW în energie eoliană şi 432 MW în energie solară, investiţii care sunt aproape certe în ceea ce priveşte punerea în funcţiune.
Media de preţ la care au fost semnate contractele pentru energia solară a fost de 51 euro/MWh şi 65 euro/MWh. Preţul maxim care era garantat a fost stabilit la 54 de euro/MWh pentru energia solară, cu un minim de 45 de euro/MWh, şi 77 de euro pe MWh pentru energia eoliană, cu un minim de 54 de euro/MWh. Anul acesta, ar trebui să aibă loc o nouă rundă de licitaţii, pentru o capacitate de 3.500 MW, lucru care poate fi demotivant pentru piaşa de PPA-uri.
„Creşterea apetitului pentru încheierea de PPA-uri se poate face prin acordarea stabilităţii relaţiilor contractuale şi ale investiţiilor. Când se face reglementarea trebuie să se facă pe cât posibil pentru viitor şi să se evite să se intervină în situaţiile în curs“, a subliniat Ruxandra Bologa.
