Peter Löscher, preşedintele şi CEO-ul concernului industrial german Siemens, un business de 73,5 miliarde de euro cu 360.000 de angajaţi, crede că în ciuda creşterii de care se bucură sectorul energiilor verzi, cărbunii şi gazele naturale vor continua să asigure o bună parte din producţia de energie pe termen lung.
Viziunea lui Löscher asupra mixului energetic este un nou semnal de alarmă pentru piaţa locală care, potrivit jucătorilor din domeniu, s-ar putea confrunta chiar din 2016 cu un deficit de capacităţi de producţie a energiei electrice în contextul în care 80% dintre termocentralele care încă mai funcţionează acum în România au durata de viaţă depăşită.
Deşi la finalul anului trecut deja erau puse în funcţiune parcuri eoliene de circa 1.000 MW, capacitatea lor de producţie este extrem de volatilă, nu puţine fiind intervalele orare în care abia dacă funcţionează câţiva MW din toţi cei care au fost instalaţi. Astfel, producţia de energie din România se bazează în continuare pe termocentralele vechi de 40 de ani sau pe de hidrocentralele construite înainte de 1989, singurele investiţii noi făcute de stat în ultimii 20 de ani fiind cele două reactoare nucleare de la Cernavodă.
Energia sigură, din cărbuni
În ciuda acestor lucruri, investiţiile în proiecte majore de producere a energiei electrice pe cărbuni sau gaze se pot număra pe degete. O singură centrală pe gaze de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear de la Cernavodă, a fost realizată de Petrom în urma unei investiţii de 500 de milioane de euro. În rest, proiectele de termocentrale noi care trebuia să producă energie folosind cărbunii stau de ani de zile blocate în hârtii deşi huila şi lignitul reprezintă cea mai importantă resursă a României, cantităţile fiind disponibile pentru sute de ani.
"Vom avea nevoie de o monitorizare continuă şi de o balanţă echilibrată între consumul şi producţia de energie. Bineînţeles că trebuie să extindem capacităţile din resurse regenerabile, dar nu putem înlocui totul cu vânt sau energie solară pe termen scurt. Termocentralele de înaltă eficienţă şi curate care folosesc cărbunele şi gazele naturale vor fi vitale pe o perioadă lungă de timp pentru a avea certitudinea că avem o sursă de energie sigură", explică Löscher.
Începe să fie prea târziu?
Problema, cel puţin pentru piaţa locală, este faptul că multe dintre marile companii energetice străine prezente aici nu s-au implicat alături de statul român în proiecte de anvergură, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 în valoare de 4 miliarde de euro de la Cernavodă sau hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti. Greii privaţi din energie şi-au motivat reticenţa prin incertitudinile care înconjoară restructurarea sistemului energetic local, dar mai ales prin preţurile încă neliberalizate la energie electrică şi gaze naturale. Chiar la începutul acestei săptămâni însă un mesaj puternic din partea Băncii Mondiale îi îndemna pe giganţii privaţi din energie să aibă curaj şi să se implice în marile proiecte de investiţii până nu este prea târziu pentru că oricum în România vor avea loc reformele cerute de ei.
Greul nu a trecut
În ceea ce priveşte situaţia economică europeană, care la rândul ei are un impact puternic asupra apetitului de investiţii al marilor companii, CEO-ul Siemens spune că riscurile zonei încă sunt importante, mai ales ţinând cont de situaţia Greciei şi a Spaniei.
"Economia globală pare a se mişca într-o direcţie mai stabilă. Dincolo de acest lucru însă, rămân riscurile încă nerezolvate. Unele ţări europene aşa cum sunt Spania şi Grecia se confruntă cu provocări enorme în continuare. Pe de altă parte însă, ţările emergente, conduse de China şi India, rămân factorii stabilizatori ai economiei mondiale", este de părere Löscher.
În legătură cu activităţile din România, şeful Siemens spune că circa 1.800 de oameni lucrează în cele 5 unităţi de producţie şi 9 centre regionale de servicii şi vânzări controlate de grupul german.
"Unul dintre evenimentele importante din 2011 a fost noul parc eolian pe care GDF SUEZ îl va realiza, cu o capacitate de 48 MW şi 21 de turbine. Parcul va fi localizat în Brăila şi va produce suficientă energie pentru a alimenta 50.000 de gospodării", a mai precizat CEO-ul Siemens.
Întrebat dacă atenţia grupului s-ar putea orienta spre producţia în România de turbine eoliene, acesta a precizat că Siemens menţine o legătură strânsă cu clienţii locali, neexistând în acest moment un plan concret.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
